Alimentele favorite pot deveni aliate sau dușmani: cartofii fierți și prăjiți, sub lupa experților

Noi avem misiunea să ținem taberele de bacterii din intestin în echilibru. Cum? În afară de administrarea continuă de vitamina D.

Andreea Groza: După o porție de piure de cartofi fierți mă simt rău, am disconfort abdominal, chiar durere. De ce după o porție de cartofi prăjiți nu apar aceste simptome? Această întrebare este legitimă pentru oamenii care nu au suficiente bacterii, să decompună amidonul din cartofi. Dar vorbim despre aceiași cartofi, unii fierți, alții prăjiți. Cum e posibil?

Ne răspunde expertul imunolog.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Pentru că temperatura de prăjire e mai ridicată și descompune amidonul parțial. Organismul nu mai degradează de la zero amidonul, care e o chestie foarte complexă, ca și cum ai încerca să rupi în bucățele mici un mărăcine. Nu se poate cu cartoful fiert la 100 de grade, se poate după temperatura de prăjire. Asta înseamnă că amidonul vine în organism aproape integru și trebuie să ai o microbiotă pregătită să acționeze asupra amidonului și să-l degradeze. Amidonul e o moleculă foarte inflamatorie, dacă nu e degradat relativ repede, ajunge să inflameze mucoasa intestinală”.

Andreea Groza: Nu pledăm pentru cartofi prăjiți, dar diferența dintre cartofii fierți și cei prăjiți ne ajută să înțelegem de ce diversitatea bacteriilor din intestin ne permite să consumăm, fără probleme, toate tipurile de alimente. Cum facem să le menținem diversitatea? Prin toate alimentele, de toate tipurile, consumate constant și în cantități mici.

Citește și

Primul cap căzut la Academia de Poliție, după ce studenții au primit mâncare cu viermi și s-au îmbolnăvit de enterocolită

Ucrainenii uciși de un rus în Germania erau soldați răniți în război care se recuperau medical în Bavaria

Toate alimentele sunt prelucrate de organism până la forma în care pot fi preluate de sânge. Nu sunt sterile, dar ce ajunge în sânge este steril. Cum e posibil? Bacteriile din intestin fac această muncă. Culmea, ele sterilizează alimentele.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Sunt ca niște tăietori de lemne, ce ajung la mine acasă. Sunt lemne tăiate pe dimensiunea care îmi trebuie, toată munca de desrădăcinare, de tăiere. O fac bacteriile, care vin cu unelte moderne, diverse și adaptate la orice este ingerat de noi”.

Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru: „Sunt și studii care ne spun că pentru a acoperi tot necesarul, ar trebui să mâncăm 30 de legume diferite. Problema că în post crește mult consumul de carbohidrați: cartofi prăjiți, linte, mazăre, cresc microbi, care produc metan, automat balonări. Când vine perioada sărbătorilor, facem exces de grăsimi, organismul nu e pregătit cu echipament”.

Această muncă e perfectă, dacă bacteriile sunt diverse. Le menținem în viață dacă mâncăm din toate, puțin. Și carne, și mazăre, și ouă, și cartofi, și pâine și legume și fructe. Nu știu ce să facă cu prea mult. Prea multă hrană înseamnă și că am dezvoltat prea multe bacterii, așa-numite gram-negative. Fac inflamație, care depășește bariera intestinului. Apare inflamația în sânge. O găsim în cazul supraponderalilor.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Anunțul momentului la Rapid: ”99 la sută el va fi noul antrenor”