Motivul pentru care sistemul educațional din Finlanda este atât de bun. Cât de în urmă este România și ce trebuie schimbat

Modelul finlandez pune accent pe colectiv și așa se face că țara nordică are printre cele mai bune rezultate din învățământ din lume.

Învățământul finlandez este complet digitalizat, încurajează creativitatea și îi pregătește pe copii pentru viață. Programa școlară începe cu partea practică și nu cu teoria, ca la noi.

Sistemul este astfel gândit încât cei mici să învețe să se descurce. Asta în timp ce la noi încă se predă după dictare. Vom discuta despre aceste probleme în cadrul campaniei Știrilor PRO TV „Deșteaptă-te, România."

Sistemul educațional finlandez este renumit în întreaga lume datorită abordării sale inovatoare.

Citește și

Reacția unui profesor din Arad când un elev a deranjat ora și i-a răspuns obraznic. Mama băiatului l-a dus la medicina legală

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

În școală, elevii învață să-și dezvolte gândirea critică, creativitatea și abilitățile de colaborare. Și nu se concentrează pe memorare și examene, așa cum se întâmplă la noi. Nu e de mirare că Finlanda obține cele mai bune rezultate la testele PISA, care evaluează competentele din învățământ.

Țara Nordică se află pe primul loc și la digitalizarea în școli, pentru că a înțeles că doar așa poate pregăti generații pentru meseriile viitorului. Statul finlandez investește constant și în formarea profesională a dascălilor, care sunt bine pregătiți și au libertatea de a preda adaptat la nevoile elevilor.

Marja Kristiina Lerkanen, director adjunct la Facultatea de Educație Jyvaskyla: „În societatea finlandeză educația este atât de apreciată pentru că este calea spre o viață mai bună, într-un fel. Acum o sută de ani eram o țară foarte săracă și am văzut că educația este calea de a dezvolta societatea și, de asemenea, de a dezvolta nivelul economic al oamenilor din țară”.

Maria Lerkanen este omul care, timp de 20 de ani, a gândit politicile din educația finlandeză. Curricula națională, adică acel concept care stabilește ce tip de absolvent produce școală – se schimbă la ei odată la 10 ani, tocmai pentru a răspunde nevoilor elevilor.

Am asistat la o oră de matematică, într-o școală gimnazială din Jyvaskyla. Fiecare elev are laptop, primit gratuit de la școală. Nimeni nu mai învață formulele pe de rost, pentru că oricum le uită. Așa că, elevii sunt încurajați să învețe cum să le folosească, pentru că le au la îndemână, în laptop.

Suntem curioși și câte teme pentru acasă primesc elevii. Inițial, profesorul ne răspunde cu o glumă, știind că venim din România, unde copiii se plâng adesea că au prea mult de studiat acasă.

Jouni Kangasniemi, consilier în Ministerul Educației: „În Finlanda spunem și că mai puțin înseamnă mai mult. Dacă nu suprasolicitați copilul cu teme, citind multe, multe cărți, atunci nu dă rezultate. Din nou, dacă ai o viață foarte echilibrată, înveți mult mai repede și te poți bucura și de timpul tău liber”.

Modelul finlandez de educație a devenit atât de popular în întreaga lume încât școlile din Helsinki sunt luate cu asalt de vizitatori care vin aici să învețe și să vadă cum funcționează învățământul.

Așa au apărut și taxele în școli. Asta pentru că finlandezii își doresc să mai descurajeze aceste vizite, pentru că, efectiv, nu mai au timp să-și țină orele și, pe de altă parte, îi ajută la o mai bună organizare.

O vizită în școală costă în jur de 400 de euro, iar finlandezii au ce împărtăși de banii aceștia.

Bianca Biro a plecat de mulți ani din România și acum predă acolo engleză și franceză. Aici, totul se învață practic, prin experimentare. În timp ce elevii din România încă scriu după dictare fară să înțeleagă neapărat ce li se predă, Bianca îi învață acum engleza pe finlandezi cu ajutorul tehnologiei.

Bianca Biro, profesor în Finlanda: „Sunt create pentru fiecare manual personaje și povești cu ajutorul cărora copiii învață conținutul din curriculum”.

Și așa se face că elevii finlandezi merg cu plăcere la școală și ajung să deprindă mult mai ușor ce au de învățat. Ce putem noi îmbunătăți? Ne spune Radu Szekely. Are 20 de ani de experiență în învățământ. Din 2007, este consultant al Comisiei Europene pe politici de educație.

Radu Szekely, președinte „Dare to learn”: „Modelul acesta industrializat de învățare în care îi băgăm pe toți copiii într-o sală de clasă și facem producție în serie, toată lumea face același lucru, același tip de exerciții, bazat pe același manual, pe aceeași teorie, pe același stil de învățare, nu mai funcționează în ziua de azi. A funcționat atunci când ne așteptam să creăm muncitori pentru fabricile care s-au tot construit”.

În Finlanda, când un profesor vede că un copil este creativ, creează în jurul lui o clasă, pentru ca și ceilalți să învețe de la el. Și astfel, media colectivului crește. Noi ne axăm doar pe vârfuri.

Radu Szekely, președinte „Dare to learn”: „Diferența dintre vârfuri și medie este foarte mică. Diferența dintre primul și ultimul este foarte mică. La noi, este foarte mare, tocmai pentru că noi concentrăm extrem de multe resurse pe vârfuri ceea ce nu spun că e greșit, însă nu facem suficient pentru medie”.

În Finlanda, investițiile în educație reprezintă 5,7% din PIB. În contrast cu România unde, după 30 de ani, procentul abia a ajuns la 4,3% din PIB, dar nu din dorința guvernanților de a sprijini cu adevărat învățământul, ci mai degrabă ca urmare a presiunii sindicatelor profesorale pentru creșterea salariilor profesorilor.

Așa se face că astăzi, peste 80% din bugetul Educației este alocat salariilor și astfel sistemul rămâne fară resurse și sărac. Un dezechilibru imens care îngreunează dezvoltarea unui sistem educațional performant.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"