Un autor britanic sustine ca a descoperit dovada ca alcoolul nu favorizeaza ingrasarea

Autorul sustine ca un pahar de vin, in fiecare seara, nu se transforma in grasime. desi un pahar de vin contine la fel de multe calorii ca o bucata de tort, iar doua halbe de bere sunt echivalente cu un pahar de frisca. 

Dovada stiintifica

Profesorul Charles S. Lieber, de la Harvard, a fondat in anii '70 primul jurnal stiintific despre alcool si este primul care a stabilit legatura dintre alcool si bolile de ficat.

In 1991, Lieber a respins ideea ca alcoolul ar avea un efect semnficativ asupra greutatii, dar el s-a bazat pe studii care analizau alte efecte ale alcoolului.

Citește și

De ce nu este bine să fumăm și să mâncăm lactate după intervenții în cavitatea orală

In anii '90, cercetatorii de la Harvard au pornit un studiu pe 20.000 de femei de varsta mijlocie, carora le-au urmarit viata si obiceiurile legate de consumul de alcool, pentru aproape 13 ani.

La inceput, toate subiectele studiului purtau haine cu marimi intre 36 si 40.
La finalul cercetarii, aproape 9000 dintre subiecte acumulasera o greutate semnificativa, iar cateva erau obeze.

Contrar asteptarilor, subiectele care s-au ingrasat nu erau consumatoare de alcool, in schimb, cele slabe, erau.

Concluzia cercetarii a fost ca femeile care beau 5 grame de alcool pe zi, reduceau riscul de a deveni supraponderale cu 4%.

Cele care beau 15 grame, reduceau acest risc cu 14%.
Consumul a 30 de grame de alcool reduce riscul de obezitate cu 70%.

Cu alte cuvinte, studiul a aratat ca alcoolul nu ingrasa, ba chiar previne ingrasarea.

Pentru a fi acceptat de comunitatea stiintifica, studiul trebuia sa fie repetat, cu aceleasi concluzii.
El a fost replicat, cu succes, in Danemarca, pe 43.500 de femei, urmarite timp de 6 ani, In Anglia, pe 49.500 de gemei, urmarite timp de 8 ani si in America, unde 7320 de femei au fost studiate vreme de un deceniu.

Nutritionistii au fost sceptici dupa aceste studii, si au incercat sa descopere daca alcoolul ii face pe oameni sa manance mai putin.

In 1999, psihologii elvetieni au testat aceasta teorie, pe un grup de 52 de oameni. Surprinzator, au descoperit ca alcoolul ii facea sa manance mai mult.

Au fost testate si alte teorii, de la incalzirea organismului, la schimbarea metabolismului, dar nu au descoperit raspunsul.

Autorul Tony Edwards sustine ca dilema vine, de fapt, de la modul in care sunt calculate caloriile.

Cum se calculeaza caloriile?

In anii 1880, chimistul Wilbur O. Atwater a decis sa afle cata energie inmagazineaza diferite alimente, pentru a ajuta oamenii sa aleaga mancarile potrivita, pentru a nu muri de foame.

Pentru a masura energia, el a ales sa trateze diferitele alimente ca si cum ar fi carbune, de exemplu sa le arda intr-un cuptor si sa masoare cata caldura ("energie calorica"), produceau fiecare.

El a masurat ca alimentele bogate in grasimi produc 9 calorii per gram, iar proteinele si carbohidratii produc 4 calorii per gram.

Conform acestui sistem de calcul, nucile sunt printre alimentele cu cele mai multe calorii, dar a fost demonstrat stiintific ca ele nu ingrasa.

In 2003, o universtate americana a realizat un studiu comparativ intre doua diete de slabit, una slaba in grasimi si bogata in carbohidrati, iar a doua, bogata in grasimi si slaba in carbohidrati.

Pacientii care au urmat dieta bogata in grasimi, au slabit de doua ori mai mult decat ceilalti, desi, conform teoriei lui Atwater, grasimile trebuiau sa ingrase mai mult decat carbohidratii.

Atwater a testat si capacitatea calorica a alcoolului iar acesta, fiind inflamabil, a generat o cantitate mare de caldura, de unde si numarul mare de calorii echivalente, care sunt luate in calcul de nutritionisti.

Indexul glicemic

Autorul Tony Edwards recomanda folosirea unui alt sistem de echivalare a alimentelor, indexul glicemic.

Indexul glicemic a fost introdus in anii '80, de nutritionistul David Jenkins, care a calculat cata glucoza produc alimentele care contin carbohidrati. In functie de rezultat, fiecare aliment a primit o nota de la 1 la 100.

Conform indexului glicemic, cartofii prajti 95, iar legumele au scorul 10. Nucile au un scor cuprins intre 15 si 20, deoarece contin putina glucoza.

In baza acestor descoperiri, nutritionistul francez Michel Montignac a sustinut ca, pentru o dieta eficienta, ar trebui sa fie folosite alimentele slabe in glucoza, ingnorand astfel teoria caloriilor.

Din pacate, pentru bautorii de bere, bautura lor preferata are un scor foarte mare pe indexul glicemic, motiv pentru care ingrasa foarte repede.

Celelale bauturi alcoolice, vinul si bauturile spirtoase, au un index glicemic 0, adica indiferent de calitatea consumata, nu produc ingrasare.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”