Cum apare riscul de diabet
Un prânz bogat în proteine şi grăsimi urmat de un desert. Insulina acţionează ca un veritabil hormon de creştere celulară.
Acest ciclu, fel principal de mâncare şi imediat desert, deschide un cerc vicios. Următorul pas: boala numită diabet.
Mâncaţi mult, cu adevărat pe săturate! Pancreasul intră în forţă în acţiune şi descarcă hormonul numit insulină. Acest hormon are grijă că nutrienţii să îşi facă treaba.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Dacă după o masă de prânz plină cu proteine şi grăsime, o friptură plus garnitură, spre exemplu, mâncaţi şi un desert, insulina acţionează ca un veritabil hormon de creștere celulară. Rezultă depozite grase.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Cantitatea de insulină este mare, iniţial îşi face treaba foarte bine şi de aceea apar depozitele adipoase, ulterior apare rezistenţă la insulină care duce la diabet. Pe de altă parte, odată colectată, grăsimea nu este deloc o masă care zace. Ci care generează, la rândul ei, hormoni. Adică insulina există în corpul nostru, dar nu mai poate să acţioneze în ţesuturi şi atunci apare sindromul metabolic caracterizat de creşterea colesterolului,tensiunii şi riscului de boală cardiovasculară.”
Glicemia este reglată de insulină. Prezenţa unei cantităţi mari din acest hormon înseamnă un nivel scăzut al zahărului din sânge. Veţi resimţi senzaţia acută de foame sau poftă de ceva dulce. În acest moment, recomandat nu este să mâncaţi o ciocolată, ci carne sau peşte cu salată.
Mai puţină mâncare nu înseamnă o silueta mai zveltă. Ci, mai degrabă, un impuls pentru propriul organism.
Mai puţin înseamnă între 1500 şi 2000 de kilocalorii pe zi. Nu mai jos de acest prag.
Dr. Şerban Damian, nutriţionist: „Avem nevoie de 1500 de kilocalorii doar pentru a funcţiona, plus de asta se adaugă ce mai consumi prin diverse activităţi fizice, trebuie să-ţi acoperi acest necesar la un moment dar, nu poţi să trăieşti doar în deficit.”
Excluderea unei mese, pe parcursul zilei, atrage cu sine riscul ca seara să compensaţi or cantităţile mari de mâncare, la această ora, vă vor deruta creierul şi pancreasul.
.webp)
