Ungaria se pregateste pentru referendumul impotriva cotelor obligatorii de refugiati. Ce rezultat indica sondajele

Vineri, la incheierea campaniei pentru referendum, sute de demonstranti s-au adunat in fata parlamentului de la Budapesta pentru a protesta impotriva acestei consultari. "Este doar o unealta de propaganda, care va intarata xenofobia in tara" - spun organizatorii manifestatiei. Premierul Viktor Orban spera sa-si vada validata politica de respingere a cotelor obligatorii de refugiati. Oricum, popularitatea sa a crescut. Dar, in acelasi timp, decizia de convocare a referendumului a sporit adversitatea maghiarilor fata de migranti

La referendum, alegatorii din Ungaria vor fi intrebati: "Doriti sa permiteti Uniunii Europene sa impuna relocarea cetatenilor care nu sunt unguri, fara aprobarea Adunarii Nationale?".

Guvernul de la Budapesta a initiat referendumul in contextul in care nu este de acord cu sistemul cotelor obligatorii pentru repartizarea de migranti intre statele membre, adoptat de Consiliul UE, in septembrie 2015, sustinand ca aceste cote impuse ii incalca suveranitatea. Propunerea guvernului a fost adoptata de parlamentul ungar la 10 mai 2016, iar la 5 iulie, presedintele tarii, Janos Ader, a stabilit data referendumului pentru 2 octombrie.

Guvernul ungar a anuntat intentia de a organiza un referendum pe tema cotelor de refugiati la 24 februarie 2016. "Guvernul raspunde unei opinii publice acum. Credem ca introducerea cotelor de relocalizare a migrantilor fara sustinerea poporului echivaleaza cu un abuz de putere", a afirmat premierul ungar, Viktor Orban, la 24 februarie 2016.

Citește și

Ministru de externe: "Tarile ca Ungaria ar trebui sa fie excluse din UE". Reactia dura a guvernului de la Budapesta

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Guvernul Viktor Orban sustine varianta refuzului cotelor de la Bruxelles. Partidele parlamentare FIDESZ (Alianta Civica ungara, la guvernare), KDNP (Partidul Crestin Democrat al Poporului, la guvernare), dar si Partidul Jobbik (Miscarea pentru o Ungarie mai buna, de opozitie) s-au pronuntat inca de la inceput in favoarea respingerii cotelor obligatorii de repartizare a refugiatilor. Partidele de opozitie (MSZP - Partidul Socialist Ungar, DK - Coalitia Democratica, Together, PM - Dialog pentru Ungaria etc) au boicotat sedinta parlamentara in cadrul careia s-a dat votul pentru organizarea referendumului, cele mai multe dintre ele cerand consultarea, in acelasi timp cu referendumul privind refugiatii, si cu privire la alte domenii precum sanatatea sau educatia. Singurul partid parlamentar care s-a pronuntat explicit pentru cotele de refugiati este MLP (Partidul Liberal Ungar), acesta sustinand ca nu exista o baza legala la nivelul UE pentru aceste "cote obligatorii".

Aproape toate sondajele realizate in Ungaria incepand cu februarie 2016 arata un vot covarsitor (peste 60-70%) pentru respingerea cotelor obligatorii impuse de UE, fara aprobarea parlamentului ungar. In mai 2016, mai multe ONG-uri din Ungaria au argumentat ca referendumul nu este unul legal, invocand articolul 8 din Constitutia Ungariei, care spune ca referendumurile nationale nu pot fi convocate daca au ca subiect vreo obligatie a tarii care decurge din tratatele internationale.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5