Grupul de la Visegrad respinge cotele obligatorii. Armata maghiara a primit dreptul de a folosi arme care nu sunt letale

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

In pregatirea Consiliului European de miercuri, ministrii de Externe din cele 6 tari europene ostile cotelor obligatorii, printre care se numara si Romania, au dezbatut subiectul luni, la Praga.

Inainte de intalnire, premierul ceh anticipa ca statele din grupul de la Visegrad, din care mai fac parte Polonia, Slovacia si Ungaria, isi vor mentine pozitia. Decisi sa nu se bizuie pe altii, deputatii unguri au adoptat luni o lege care autorizeaza politia si armata sa foloseasca arme care nu sunt letale pentru a proteja frontierele.

SUMARUL EVENIMENTELOR:
►Grupul de la Visegrad insista ca la Consiliul JAI in chestiunea migrantilor sa se adopte solutii unanim acceptate
►Ponta i-a dat replica ministrului ungar de Externe
►Armata maghiara poate folosi arme care nu sunt letale
►Grupul de la Visegrad continua sa refuze cotele fixe de refugiati
►Ministrul de interne german vrea ca UE sa aleaga refugiati direct din regiunile afectate de criza
►Statul Islamic le cere refugiatilor sirieni "sa revina pe Pamantul islamului"
►Angela Merkel: Germania NU poate rezolva problemele sociale ale lumii
►Criza refugiatilor in Europa risca sa creeze o generatie de copii apatrizi
►Francois Hollade: Nicio tara nu poate fi scutita de obligatia primirii refugiatilor
►Premierul polonez: Polonia va accepta doar un numar "simbolic" de refugiati
►Presedintele Macedoniei: Am fost lasati sa ne descurcam singuri cu problema migratiei; UE a uitat de Balcani
►Austria a inceput sa respinga migrantii la granita; Viena ii indeamna sa ceara azil in statele balcanice

Citește și

Zeci de corturi pentru refugiati ridicate in Timis, la granita cu Serbia. Reactia localnicilor: "O sa stam inchisi in casa"

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DE LUNI, 21 SEPTEMBRIE 2015

Grupul de la Visegrad insista ca la Consiliul JAI in chestiunea migrantilor sa se adopte solutii unanim acceptate

Statele din Europa Centrala, ce resping in continuare propunerea de impartire a refugiatilor prin cote obligatorii intre tarile Uniunii Europene, 'sunt atasate ideii de a se ajunge la o pozitie comuna' in cadrul Consiliului extraordinar Justitie si Afaceri Interne (JAI), a declarat luni la Praga ministrul ceh de externe, Lubomir Zaoralek, la finalul unei reuniuni la care au participat omologii sai din celelalte trei tari ale Grupului de la Visegrad, respectiv Ungaria, Slovacia si Polonia, si ministrii de externe din Letonia si Luxemburg, relateaza agentiile AFP si EFE.

'Ne-am dat seama ca Europa are nevoie de o actiune colectiva comuna care sa grabeasca rezolvarea unei situatii ce este in continuare foarte dificila', a adaugat gazda reuniunii.

La randul sau, ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a carui tara asigura presedintia UE, a declarat ca la aceasta intalnire 'au fost puse pe masa toate punctele asupra carora exista divergente'. 'Am analizat problemele si am inteles multe lucruri. inca exista probleme de rezolvat. Maine va fi o zi importanta. Toti stim ca trebuie sa gasim o solutie europeana comuna. Vom face totul pentru ca reuniunea (Consiliului JAI) de maine sa conduca la decizii concrete', a adaugat el.

'Obiectivul reuniunii de astazi nu a fost gasirea unei solutii. (...) Aceasta este sarcina pentru maine', a mai spus ministrul luxemburghez de externe, lasand sa se inteleaga ca nu a reusit sa convinga statele central-europene sa accepte propunerea Comisiei Europene privind impartirea migrantilor prin cote obligatorii.

'Maine voi cauta o solutie comuna. (...) Sarcina mea este sa vin cu o propunere asupra careia toate cele 28 de state, si subliniez, toate cele 28 se state, sa poata cadea de acord', a insistat Jean Asselborn.

Ponta ii da replica ministrului de Externe ungar

Victor Ponta n-a vrut sa-i ramana dator ministrului ungar de Externe, care sugera duminica ca "un premier cu probleme juridice ar trebui sa stea in banca lui".

Victor Ponta, prim-ministru: "Deocamdata, imi mentin opiniile care sunt similare cu ale premierului sarb, premierului croat, ale premierului austriac, ale Comisiei Europene si ale secretarului general ONU si anume ca atitudinea Ungariei in aceasta criza a refugiatilor este o atitudine neeuropeana si o rusine pentru Europa . Nu cred ca e vreun sclav in Romania prin politica sau prin presa care sa se bucure ca ne cearta cineva din Ungaria. Eu vreau sa ne conducem tara de la Bucuresti, nu de la Budapesta, si pana acum cred ca o facem foarte bine."

Noul schimb de replici a pornit de la ministrul de Externe Bogdan Aurescu, care a calificat drept "autist si inacceptabil" demersul de a ridica un gard in mijlocul Europei.

Armata maghiara poate folosi arme care nu sunt letale

Decizie importanta luata, miercuri, de parlamentul de la Budapesta. Armata maghiara a primit dreptul de a folosi arme care nu sunt letale impotriva refugiatilor.

Masura a fost luata pentru o mai buna protejare a granitelor, scrie AFP.

Grupul de la Visegrad continua sa refuze cotele fixe de refugiati

Statele Grupului de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria) isi vor mentine pozitia de respingere a cotelor fixe de preluare de refugiati, a declarat premierul ceh Bohuslav Sobotka, luni, la Praga, transmite DPA. 'Anticipez ca pozitia noastra comuna de respingere a aplicarii de cote va fi reafirmata', a declarat luni Sobotka pentru agentia nationala CTK, inaintea reuniunii ministrilor de externe din Grupul de la Visegrad cu omologul lor luxemburghez, a carui tara detine presedintia in exercitiu a Consiliului UE.

In opinia prim-ministrului ceh, Comisia Europeana nu a luat in calcul implicatiile ideii, promovata in special de Germania, ca 120.000 de migranti aflati deja pe teritoriul UE sa fie distribuiti in cote obligatorii catre statele membre. Sobotka a punctat in special dificultatea pentru autoritati de a se asigura ca migrantii vor ramane in statul in care vor fi repartizati.

La randul sau, ministrul de externe polonez Grzegorz Schetyna a respins orice raspuns automat la criza migrantilor. 'Cautam o formula cu ajutorul careia sa putem demonstra solidaritate, dar care sa si reflecte capacitatile noastre', a declarat oficialul de la Varsovia. El a cerut ca granitele sudice ale Uniunii Europene sa fie securizate, in perspectiva unor viitoare valuri de migranti. O reuniune a ministrilor justitiei si afacerilor interne europeni (JAI) este prevazuta pentru marti la Bruxelles, in ajunul unui summit extraordinar al UE in incercarea de a depasi actuala criza a migrantilor din Europa.

Ministrul de interne german vrea ca UE sa aleaga refugiati direct din regiunile afectate de criza

Ministrul de interne german, Thomas de Maiziere, a propus luni ca Uniunea Europeana sa-si aleaga refugiati direct din zonele afectate de criza pentru a reduce actualul aflux de migranti si a scurtcircuita in acest fel retelele de traficanti care le cer sume imense de bani pentru a-i transporta pe continentul european in conditii extrem de periculoase, relateaza AFP.

“Propun sa ne dam acordul asupra unei cote generoase astfel incat sa aducem in Europa refugiati fara ca traficantii sa mai profite de pe urma lor. Contingentul trebuie sa fie generos pentru ca Europa sa raspunda responsabilitatilor sale umanitare”, a spus De Maiziere la o conferinta de presa in Berlin, adaugand ca este vorba despre o initiativa personala. “Ei (refugiatii) nu vor fi adusi in Europa, ci trimisi in zone sigure, cu sprijinul nostru, ca sa poata trai in conditii de siguranta”, a adaugat el.

Ministrul german nu a dat detalii asupra modului in care sa fie selectati refugiatii si in ce fel de conditii, dar ideea sa este similara cu cea exprimata de premierul britanic David Cameron, care indicase la mijlocul lunii septembrie ca tara sa va primi 20.000 de sirieni provenind direct din taberele de refugiati instalate in tarile vecine Siriei, care se confrunta cu un razboi civil.

Un adolescent  de 17 ani a fugit din Siria impreuna cu cainele sau

Refugiatii continua sa se reverse pe tarmurile elene. Aslan, de pilda, a ajuns recent in insula Lesbos. A plecat din Damasc doar cu un rucsac si cu catelusa Rose, de care a nedespartit. Multi au incercat sa il convinga sa o lase in urma, insa Aslan a fost de neclintit si deja au parcurs impreuna 500 de kilometri, un mic fragment din lungul drum spre destinatia finala, Vestul Europei.

Statul Islamic le cere refugiatilor sirieni “sa revina pe Pamantul islamului”

Afluxul de refugiati sirieni deranjeaza gruparea jihadista Daesh (acronimul arab al Statului Islamic), prin urmare, intr-o noua campanie de propaganda, islamistii denunta exodul in masa spre “tarile necredinciosilor” si ii invita pe musulmani sa se instaleze pe “Pamantul islamului”, potrivit Francetv.info. Dupa inregistrari cu decapitari si executii menite sa-i terorizeze pe dusmani, Statul Islamic a postat in ultimele zile pe Internet mai multe inregistrari video pentru a-i descuraja pe refugiatii sirieni sa mearga in tarile europene, gruparea islamista invitandu-i sa se alature “statului lor unde viata este buna pentru un musulman”.

In aceste filmulete de propaganda, totul este facut pentru a-i culpabiliza pe musulmanii care solicita azil in tarile europene. “Voi bateti la portile cruciatilor pentru a trai sub controlul lor in timp ce bunicii vostri au fost mari cuceritori”, afirma in limba araba un individ, care profereaza o blasfemie. Toate filmele de propaganda ale Statului Islamic includ imagini extrase din reportaje ale unor televiziuni occidentale (France 24, Euronews) cu privire la suferinta refugiatilor in tarile de primire. Mai mult, islamistii incearca sa acrediteze ideea ca migrantii sunt umiliti si brutalizati tocmai pentru ca “sunt musulmani”. “Ati fugit de moarte pentru a muri in mare, pentru a suferi umilintele cruciatilor care va adapostesc, pentru ca ei sa va converteasca la religia lor”, se subliniaza intr-un comentariu.

Televiziune qatariota Al Jazira, care citeaza o sursa apropiata Daesh, a anuntat ca a fost emisa o fatwa care interzice musulmanilor sa ceara azil in “tarile necredinciosilor”. In acelasi timp, aceeasi sursa indica faptul ca refugiatii nu sunt considerati drept necredinciosi si sunt bineveniti in teritoriile controlate de Statul Islamic.

Pentru a-i convinge pe refugiati sa se intoarca pe “Pamantul islamului”, gruparea jihadista “impaneaza” aceste filme de propaganda cu presupuse marturii ale locuitorilor multumiti de viata lor. “Aici traim foarte bine si avem tot confortul. Nu ne lipseste nimic. Avem aer conditionat, telefoane mobile si Internet”, spune un barbat de 50 de ani. Aceste apeluri nu au insa niciun efect asupra maselor de refugiati sirieni care continua sa se indrepte in numar mare spre Europa, concluzioneaza Francetv.info.

Majoritatea migrantilor aflati la granita croato-slovena au putut intra in Slovenia

Majoritatea migrantilor care asteptau la punctele de trecere a frontierei croato-slovene Bregana si Harmica au primit permisiunea de a intra in Slovenia in noaptea de duminica spre luni si au fost dusi spre mai multe centre de primire din tara, transmite luni agentia de presa Hina. Alenka Drenik, de la departamentul de politie din Novo Mesto, a declarat ca circa 500 de migranti si refugiati au fost primiti pe teritoriul sloven duminica noaptea.

Ea a precizat ca migrantii de la punctul de trecere Harmica au fost imbarcati in doua autobuze si dusi spre centre de primire din orase din apropiere. Circa 150 de persoane asteptau luni dimineata sa fie transportate catre granita sloveno-austriaca. Politia slovena a raportat ca in timpul noptii a avut loc un incident la punctul de trecere Bregana, provocat de activistii care ii insoteau pe migranti. Punctul de trecere a fost inchis pentru o ora.

Autoritatile de la Ljubljana au anuntat ca migrantii care au tranzitat Croatia au primit permisiunea de a intra pe teritoriul sloven intr-un ritm redus intrucat Slovenia are capacitati limitate de cazare a lor, ei trebuind sa fie inregistrati inainte de a putea pleca mai departe, spre Austria. In cursul noptii de duminica spre luni, Austria a preluat circa 250 de migranti si refugiati care fusesera gazduiti in centrele de primire slovene de la Gornja Radgona (langa granita cu Austria) si Lendava (in apropierea frontierei cu Ungaria), potrivit postului public de radio sloven. Circa 3.000 de refugiati au intrat pana acum in Slovenia, dar numai sapte dintre ei au solicitat azil. Majoritatea sustin ca vor sa-si continue calatoria spre vestul Europei, in special spre Germania.

Angela Merkel: Germania NU poate rezolva problemele sociale ale lumii

Angela Merkel a trimis un nou avertisment tarilor UE inainte de summitul extraordinar de miercuri de la Bruxelles, cand Europa trebuie sa decida repartizarea in solidaritate a 120.000 de refugiati in statele membre
Angela Merkel le-a cerut inca o data liderilor UE sa-si asume responsabilitatea in aceasta criza. Cancelarul german a vorbit duminica in cadrul unei reuniuni cu sindicalistii. "Germania este dispusa de ajute. Insa nu este doar o provocare germana, ci una a Europei. Europa trebuie sa actioneza unita, sa-si asume responsabilitatea. Germania nu poate duce singura aceasta sarcina", a declarat Angela Merkel. "Suntem o tara mare. Suntem o tara puternica. Nu este insa realistic sa credem ca Germania poate rezolva problemele sociale ale lumii", a completat cancelarul german, relateaza The Guardian.

Austria a inceput sa respinga migrantii la granita; Viena ii indeamna sa ceara azil in statele balcanice

Cu autobuze sau cu trenuri, dar si pe jos, mii de migranti isi continua marsul periculos catre Occident. Cel putin 13 refugiati, inclusiv copii, au murit in Mediterana, dupa ce ambarcatiunea in care se aflau s-a lovit de un feribot, in apropiere de coasta turca. Alti 26 sunt dati disparuti, in urma unui naufragiu aproape de insula Lesbos, a precizat paza de coasta greaca. Secretarul de stat american John Kerry a anuntat ca Statele Unite vor sa primeasca anul viitor 85.000 de refugiati, si apoi 100.000, in 2017.

Sute de imigranti s-au adunat in oraselul croat, de granita, Harmica. Toti spera sa poata intra in Slovenia. Dar sunt putine autobuze care sa-i preia, iar familiile cu copii au prioritate. Unii refugiati asteapta la frontiera slovena deja de patru-cinci zile si sunt furiosi ca scutierii le stau in cale. In gara croata Tovarnik, in apropierea frontierei cu Serbia, mii de imigranti se inghesuie in trenurile care ii duc spre frontiera cu Ungaria. Iar din Serbia vin in continuare refugiati. Autoritatile de la Zagreb au contabilizat 25.000, incepand de miercuri. Si nu s-a terminat, a avertizat ministerul croat de interne.

Sute de imigranti traverseaza granita maghiara in apropierea localitatii Zakany. Politistii maghiari i-au asteptat, dar nu pentru a incerca sa-i opreasca. I-au ghidat pana la gara, unde era un tren special. Postul de frontiera ungaro-sarb de la Roszke s-a redeschis duminica, la cativa kilometri de locul unde, miercurea trecuta, au avut loc ciocniri intre scutierii maghiari si migranti. In ciuda declaratiilor ostile si a barierei metalice hulita de toata lumea, Budapesta a inceput - fara comentarii - sa transporte mii de imigranti mai departe spre frontierea austriaca. Imigrantii sunt dusi in doua centre de inregistrare unguresti, situate in apropierea frontierei austriece. Apoi sunt lasati sa meraga spre granita cu Austria.

Cu toate acestea duminica, Austria a inceput sa respinga intrarea pe teritoriul ei a migrantilor din Orientul Mijlociu veniti dinspre Slovenia, miscare ce survine dupa ce ministrul austriac de interne a declarat ca nu are nicio simpatie fata de refugiatii care nu cer azil in tarile balcanice si incearca sa ajunga in statele mai bogate, a transmis agentia DPA, citata de Agerpres. In Austria au sosit in acest weekend circa 13.000 de migranti, dintre care circa 12.300 dinspre Ungaria si ceilalti dinspre Slovenia. Intrebat de ce numai la frontiera slovena exista migranti returnati, purtatorul de cuvant citat a raspuns ca autoritatile ungare refuza sa preia inapoi astfel de migranti.

Criza refugiatilor in Europa risca sa creeze o generatie de copii apatrizi

Criza refugiatilor in Europa risca sa creeze o noua generatie de copii apatrizi daca tarile nu inlatura lacunele din legislatia lor nationala, au avertizat luni experti, relateaza agentia Reuters.  Avertismentul intervine in timp ce Reteaua europeana a programului pentru apatrizi (ENS) a lansat o campanie pentru a opri cresterea de copii apatrizi in Europa, unde aproximativ 600.000 de persoane nu au cetatenie.

Copiilor apatrizi le sunt refuzate drepturile fundamentale de care se bucura cei mai multi oameni, fiind vulnerabili la exploatare. Ei traiesc de multe ori in saracie, fara acces la educatie si servicii medicale.  Un raport ENS, care analizeaza legislatia nationala in 47 de tari europene, afirma ca legile gresite si procedurile de inregistrare a nasterii fac ca mii de copii sa creasca apatrizi pe continent, noteaza Reuters.

Raportul subliniaza de asemenea ingrijorarea asupra riscului de copii apatrizi nascuti in exil de refugiati sirieni.  "Copii inca se nasc apatrizi in Europa din mai multe motive, dar criza actuala a migratiei subliniaza urgenta pentru tarile europene de a-si reforma legislatia nationala si procedurile de inregistrare a nasterii pentru a se asigura ca niciun copil nu va ramane apatrid", declara coautoarea raportului Laura van Waas.

Peste 470.000 de refugiati si migranti din Orientul Mijlociu, Africa si Asia au ajuns in Europa in acest an. In jur de jumatate se crede ca sunt refugiati din razboiul sirian.  Van Waas a spus ca documentele de identificare ale multor familii s-au pierdut sau au fost distruse in timpul razboiului, exacerband provocarile in inregistrarea nasterilor de copii nascuti in exil, in special in tarile vecine Siriei.

Problemele sunt agravate in cazuri in care tatal este absent sau a fost ucis pentru ca legile discriminatorii siriene nu dau dreptul  mamelor sa-si treaca cetatenia copiilor lor.  Se estimeaza ca aproximativ 60.000 de copii s-au nascut deja in exil in tara membra a Consiliului Europei Turcia, care a primit aproximativ 2 milioane de refugiati sirieni.  ENS face apel la toate tarile din Europa sa inlature lacunele pentru ca orice copil nascut pe teritoriul lor sa poata dobandi cetatenie si sa nu ramana apatrid.

Francois Hollade: Nicio tara "nu poate fi scutita de obligatia" primirii refugiatilor

Presedintele francez Francois Hollande a declarat duminica la Tanger ca nicio tara europeana "nu poate fi scutita de obligatia" primirii "refugiatilor in cadrul dreptului de azil", intr-o conferinta de presa la incheierea vizitei sale in Maroc, informeaza AFP. In legatura cu repartizarea "refugiatilor in cadrul dreptului de azil, aceasta repartizare trebuie sa fie in toate tarile europene, nimeni nu poate fi scutit de obligatie sau atunci nu mai apartinem aceluiasi intreg bazat pe valori si principii", a spus Hollande.

Seful statului francez s-a exprimat cu trei zile inaintea unui summit european extraordinar ce trebuie sa decida miercuri la Bruxelles repartizarea in solidaritate a 120.000 de refugiati in statele membre. Hollande a amintit de asemenea ca el "doreste impreuna cu cancelarul (german) Angela Merkel ca acest mecanism (de repartizare) sa fie obligatoriu", dar unele tari "il refuza".

El a spus ca a cerut ministrului sau de interne Bernard Cazeneuve sa apere acest mecanism la intalnirea cu omologii sai europeni marti, inaintea summitului. Miercuri la Bruxelles, cele 28 de state membre ale UE trebuie in mod special sa cada de acord asupra repartizarii a 120.000 de refugiati propusa de Comisia Europeana pentru a reduce presiunea asupra Italiei, Greciei si Ungariei confruntate cu un aflux fara precedent de solicitanti de azil.

O majoritate dintre cele 28 de state sunt favorabile acestei masuri de urgenta, dar mai multe tari se opun ferm acestui plan dintre care Ungaria, Polonia, Slovacia si Republica Ceha.

Premierul polonez: Polonia va accepta doar un numar "simbolic" de refugiati

Polonia va accepta doar un numar "simbolic" de refugiati, a declarat duminica prim-ministrul Ewa Kopacz, ceea ce inseamna mult mai putin decat peste 80.000 de ceceni pe care i-a luat in anii 1990, noteaza agentia Reuters.  Intr-un anunt facut inaintea unui summit extraordinar al Uniunii Europene planificat pentru miercuri pentru a aborda criza migratiei, Kopacz a reafirmat ca Polonia va accepta numai refugiati si nu imigranti economici.  "Pot spune astazi ca nu vor fi aici prea multi dintre ei. Categoric mult mai putini decat in anii '90 cand Polonia a acceptat peste 80.000 de refugiati din Cecenia", a declarat Kopacz la televiziunea publica.

"Numarul de refugiati pe care i-am lua este simbolic, constituind o mica parte din intreg", a precizat ea.  Kopacz a declarat la inceputul acestei luni ca Polonia ia in considerare cresterea numarului de migranti pe care ii va accepta de la cifra anuntata initial de 2.000, aminteste Reuters.

Presedintele Macedoniei: Am fost lasati sa ne descurcam singuri cu problema migratiei; UE a uitat de Balcani

Macedonia este acuzata pentru situatia migrantilor, desi acestia intra aici de pe teritoriul Uniunii Europene, a afirmat presedintele macedonean Gjorge Ivanov, care a deplans faptul ca tara sa a fost lasata singura in aceasta problema si ca europenii au uitat de Balcani. "Principala ruta a migrantilor trece prin Macedonia. Cheltuim un milion de euro pe luna pentru a-i ajuta pe acestia si 800.000 de euro pentru fortele de politie suplimentare. Problema noastra rezulta din evenimente care se intampla in UE - migrantii sosesc in Macedonia de pe teritoriul Uniunii, deoarece nimeni nu-si protejeaza granitele", a spus presedintele Ivanov intr-un interviu acordat cotidianului polonez Gazeta Wyborcza si preluat de agentia MIA.

Presedintele macedonean a subliniat ca tara sa actioneaza umanitar si le permite migrantilor tranzitul. "Migrantii sosesc in Macedonia din Grecia, care deja a primit peste 450 de milioane de euro de la UE. Noi am primit doar 90.000 de euro pana acum", a declarat Ivanov.

El a mai spus ca lasa de dorit cooperarea intre institutiile macedonene si cele ale Uniunii Europene, in special ale Greciei. "Am avut deja un caz in care autoritatile elene au transportat 15.000 de migranti la granita noastra. A trebuit sa instituim stare de urgenta si sa trimitem trupe militare pentru a tine situatia sub control, in conditiile in care in orasul de frontiera Gevgelija numarul de migranti era deja cat numarul de localnici. A rezultat un protest al migrantilor care au aruncat cu pietre in fortele de politie, iar politistii au fost nevoiti sa actioneze. Macedonia a fost acuzata pentru aceasta situatie, chiar daca acesti oameni veneau de pe teritoriul UE. Din pacate, Uniunea Europeana a uitat de Balcani. Am fost lasati sa ne descurcam singuri cu aceasta problema", a relatat presedintele macedonean.

Referitor la perspectiva europeana a tarii sale, presedintele Ivanov a spus ca, in pofida recomandarii Comisiei Europene, Macedonia este inca blocata din cauza disputei cu Grecia asupra denumirii tarii. "Cand Grecia s-a opus invitatiei de aderare la NATO in 2008, am deschis un proces la Curtea Internationala de Justitie, care a stabilit ca veto-ul a fost ilegal. Cu toate acestea, nimeni nu a respectat aceasta sentinta. Secretarul general al NATO a spus atunci ca decizia Curtii nu este obligatorie pentru Alianta. Frustrarea in randurile populatiei este enorma. Oamenii au vazut ca in timp ce alte tari faceau progrese, Macedonia statea pe loc. Acesta este unul dintre motivele pentru care o data la doi ani avem criza politica", a explicat presedintele Macedoniei.

Sursa foto: Agerpres

Articol recomandat de sport.ro

Răsturnare de situație! Mircea Lucescu s-a întors de la Zurich și anunță: "Conducerea UEFA a înțeles ce au făcut kosovarii"