Elevii de la profilul umanist din clasa a XII-a susțin proba de Istorie în cadrul simulării Bacalaureatului 2026 — a doua zi consecutivă de examene după proba de Limba și literatura română din ziua precedentă.
Potrivit informațiilor transmise de elevii care au ieșit din sălile de examinare, la Subiectul III au avut o cerință despre Evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului al XX-lea.
Proba la Istorie este proba obligatorie a profilului pentru elevii de la uman și a fost programată în aceeași zi cu proba la Matematică pentru elevii de la real, ambele desfășurându-se marți, 24 martie.
Proba la Istorie este obligatorie pentru elevii de profil umanist și pentru majoritatea specializărilor vocaționale, precum profilul pedagogic sau artistic. Aceasta este una dintre probele cu cel mai mare grad de subiectivitate din examen, tocmai pentru că presupune nu doar memorarea evenimentelor, ci și capacitatea de a analiza surse istorice, de a argumenta și de a construi eseuri structurate.
Ca și la celelalte discipline, proba a început la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8:30, iar timpul destinat elaborării lucrării a fost de trei ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Pe durata examenului, sunt interzise telefoanele mobile, căștile, ceasurile inteligente și orice alte materiale ajutătoare. Elevii pot părăsi sala după minimum o oră și jumătate de la primirea subiectelor.
Simularea s-a desfășurat în contextul tensionat semnalat încă de la prima probă: în 63 de licee simularea nu a fost susținută, pe fondul boicotului anunțat de organizațiile sindicale din Educație, nemulțumite de măsurile de austeritate ale Guvernului.
Modelele de subiecte la Istorie pentru simularea BAC 2026 au fost elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și respectă structura oficială a examenului. Acestea verifică atât cunoștințele de istorie, cât și capacitatea de analiză, argumentare și utilizare a surselor istorice. Toate cerințele sunt obligatorii, iar timpul de lucru este de trei ore. Elevii primesc 10 puncte din oficiu.
Lucrarea este împărțită în trei subiecte cu punctaje egale:
Subiectul I (30 de puncte) se concentrează pe analiza a două surse istorice. Cerințele solicită elevilor să extragă informații specifice din texte, să identifice personalități sau evenimente-cheie și să stabilească relații de tip cauză-efect. De asemenea, evaluarea vizează capacitatea de a formula asemănări între procese istorice și de a prezenta fapte relevante.
Subiectul al II-lea (30 de puncte) presupune analiza unei singure surse istorice. Cerințele vizează extragerea de informații, formularea unui punct de vedere susținut cu argumente din text, plasarea evenimentelor în context istoric și realizarea unei argumentări pe baza unui fapt istoric relevant.
Subiectul al III-lea (30 de puncte) constă în redactarea unui eseu structurat, de aproximativ două pagini, pe o temă dată. Elevii trebuie să respecte cerințele formulate — reperele cronologice și tematice — să folosească limbaj istoric adecvat, să evidențieze relații cauză-efect și să construiască un argument istoric coerent.
Conform modelelor de subiecte publicate oficial, printre temele recurente se numără domnia lui Ștefan cel Mare și relațiile externe ale Moldovei medievale, dar și perioada comunistă — în special autonomia față de Moscova și rolul lui Gheorghiu-Dej, reflectate în Declarația Partidului Muncitoresc Român din 1964. Un alt tip de cerință des întâlnit vizează măsurile de politică internă adoptate în statul român în diferite perioade și relațiile internaționale ale românilor din secolele XVI–XVIII.
Eseul de la Subiectul III tinde să acopere fie istoria medievală (cu accent pe voievozi și relații externe), fie istoria modernă și contemporană a României (constituirea statului național, regimul comunist, tranzitia postcomunistă).
La fel ca la toate probele din cadrul simulării, notele obținute nu sunt afișate public și pot fi trecute în catalog doar la cererea elevului sau a părintelui. Scopul principal al simulării este orientativ: elevii pot identifica lacunele în pregătire și pot ajusta strategia de studiu pentru examenul din vară.
Modelele de subiecte publicate reprezintă cel mai relevant instrument de pregătire, întrucât reflectă exact structura examenului. Parcurgerea acestora contribuie la familiarizarea cu tipurile de cerințe și la dezvoltarea competențelor necesare pentru obținerea unui punctaj ridicat. Totodată, baremele de corectare oferă un reper clar pentru evaluarea răspunsurilor și identificarea greșelilor.
Subiectele și baremele de corectare pentru proba la Istorie din cadrul simulării BAC 2026 sunt disponibile pe platforma oficială a Ministerului Educației, subiecte.edu.ro. Rezultatele simulării examenului național de Bacalaureat 2026 vor fi comunicate pe data de 3 aprilie.
Etichete: simulare bacalaureat, istorie, examen,
Sunt note mai mari la română și la proba obligatorie față de anul trecut, dar mai mici la disciplina la alegere la simularea examenului de bacalaureat. La această testare au participat peste 110.000 de liceeni.
Simularea examenului de Bacalaureat reprezintă, an de an, un reper esențial pentru elevii de clasa a XII-a, oferindu-le o imagine clară asupra nivelului de pregătire înaintea examenului final.
În 2026, ca în fiecare an, organizarea examenului de Bacalaureat este stabilită printr-un calendar oficial publicat de Ministerul Educației, care include atât perioada evaluării competențelor, cât și desfășurarea probelor scrise.
Discuțiile pentru formarea unui nou Guvern nu au deocamdată rezultate. Incertitudinea se prelungește, iar actualul cabinet are grijă de România cu puteri limitate.
O funcție nouă introdusă de Google îți permite să alegi ce surse de știri apar în fruntea rezultatelor de căutare.
Ilie Bolojan și Dominic Fritz au transmis joi seară un mesaj comun în care anunță că PNL și USR își asumă apărarea direcției de reformă și corectitudine începută în timpul guvernării comune.
