Prezenţa la alegerile locale din 1992 până în 2016

Alegeri Locale 2020. Câți români au drept de vot
Inquam/ Octav Ganea

Cea mai ridicată prezenţă la vot la primul tur al alegerilor locale de după 1989 a fost înregistrată la scrutinul local din 1992 (65%), în timp ce rata de participare cea mai scăzută la primul tur s-a întâlnit la alegerile locale din 2008 (48,81%).

În privinţa turului al doilea, cea mai ridicată prezenţă la vot s-a înregistrat la alegerile din 1996 (54,7%), în timp ce participarea cea mai scăzută s-a înregistrat la scrutinul local din 2000 (46,93%). În toţi anii electorali, la cel de-al doilea tur al alegerilor locale au participat mai puţini cetăţeni decât la primul tur, scrie Agerpres. 

Începând cu anul 2012, alegerile locale s-au desfăşurat într-un singur tur.

Prezenţa la alegerile locale în primul tur de scrutin (1992-2008)
Primele alegeri locale postdecembriste, organizate la 9 februarie 1992, au înregistrat o prezenţă ce avea să devină record după 1989, de aproximativ 65% dintre cei 16.647.728 de cetăţeni cu drept de vot.

În 1996, prezenţa la vot la primul tur, programat la 2 iunie, scădea cu aproape 10% faţă de scrutinul anterior, înregistrându-se o rată de participare de 56,47% (10.016.932 de persoane) din 17.737.425 de milioane de alegători, conform http://alegeri.roaep.ro.

Citește și
elias
Rezidenţi infectați cu Covid-19 la Elias. DSP va efectua o anchetă epidemiologică
Prima reacție de la Moscova, după ce Joe Biden le-a dat voie ucrainenilor să atace Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune

La primul tur de scrutin al alegerilor locale din 2000, desfăşurat la 4 iunie, s-a înregistrat o prezenţă la urne de 50,85%, cu şase procente mai puţin decât la primul tur din 1996. În cifre absolute, numărul total al alegătorilor din listele electorale a fost de 18.278.430, dintre care la urne s-au prezentat 9.295.165 de persoane, arată http://alegeri.roaep.ro.

Cu o rată a participării de 54,23% (din aproximativ 18.278.990 de alegători), la primul tur al alegerilor locale din 6 iunie 2004 prezenţa la vot a crescut cu aproximativ patru procente faţă de primul tur al alegerilor din 2000.

Prezenţa la vot la primul tur al scrutinului local din 1 iunie 2008 a fost de 48,81% din numărul alegătorilor din listele electorale (18.530.666 de alegători înscrişi în liste), potrivit http://alegeri.roaep.ro.


Prezenţa la alegerile locale în al doilea tur de scrutin (1992-2008)

În 1992, în cel de-al doilea tur de scrutin, organizat la 23 februarie, participarea la urne a depăşit cu puţin 50% la nivel naţional, în timp ce în 1996, participarea la vot la al doilea tur de scrutin, din 16 iunie, a fost de 54,7%.

În anul 2000, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, organizat la 18 iunie, prezenţa la urne a fost de 46,93% dintre alegători. Patru ani mai târziu, la al doilea tur, din 20 iunie 2004, s-au prezentat la urne 50,17% din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise în listele electorale.

La turul al doilea al alegerilor locale din 15 iunie 2008 s-au mobilizat la vot 47,42% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, potrivit site-ului Biroului Electoral Central, http://beclocale2008.roaep.ro.


Prezenţa la vot la alegerile locale desfăşurate într-un singur tur
La scrutinul local din 10 iunie 2012, desfăşurat în premieră după 1989 într-un singur tur de scrutin, prezenţa la urne a fost, la nivel naţional, de 56,39% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, potrivit http://beclocale2012.roaep.ro.

În 2016, alegerile locale s-au desfăşurat la data de 5 iunie. Prezenţa la vot la nivel naţional a fost într-o uşoară scădere faţă de scrutinul local precedent. Astfel, au votat 8.874.432 de persoane, reprezentând 48,44% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, potrivit http://prezenta.2016bec.ro/.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Cererea FRF a fost respinsă de UEFA! "Am primit precizarea că nu"
NEWS ALERT Cererea FRF a fost respinsă de UEFA! "Am primit precizarea că nu"
Citește și...
Suedia ia în calcul introducerea unor restricții mai dure. Numărul cazurilor de Covid-19 crește în Stockholm
Suedia ia în calcul introducerea unor restricții mai dure. Numărul cazurilor de Covid-19 crește în Stockholm

Autoritățile din Suedia iau în calcul înăsprirea restricțiilor în capitala Stockholm după ce numărul infectărilor cu coronavirus a crescut în ultimele săptămâni, scrie Bloomberg.

Rezidenţi infectați cu Covid-19 la Elias. DSP va efectua o anchetă epidemiologică
Rezidenţi infectați cu Covid-19 la Elias. DSP va efectua o anchetă epidemiologică

Mai mulți rezidenţi de la Spitalul Elias din București s-au infectat cu noul coronavirus, iar DSP va efectua o anchetă epidemiologică în acest caz.

Focar de coronavirus la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Constanţa
Focar de coronavirus la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Constanţa

Un nou focar de coronavirus a fost descoperit la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Constanţa. Până acum, au fost confirmate ca infectate 32 de persoane asistate și șapte angajați.

Recomandări
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri

Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de candidaţii la alegerile prezidenţiale.

România cheltuie mai puțini bani pentru educație decât Benin și Zambia, raportat la PIB. Suntem pe ultimele locuri în lume
România cheltuie mai puțini bani pentru educație decât Benin și Zambia, raportat la PIB. Suntem pe ultimele locuri în lume

Guvernul României are unele dintre cele mai mici cheltuieli făcute pentru educație din lume, arată cel mai recent raport al UNESCO. România a investit în educație, în 2023, doar 3,3% din produsul intern brut (PIB).  

După SUA, alte două puteri occidentale dau voie Ucrainei să atace teritoriul rus: „Rachetele vor vorbi de la sine”
După SUA, alte două puteri occidentale dau voie Ucrainei să atace teritoriul rus: „Rachetele vor vorbi de la sine”

Aproape de finalul mandatului, Joe Biden dă o veste bună Ucrainei, dar întârziată. A permis Kievului să folosească rachetele americane cu rază lungă de acțiune pentru a ataca baze din interiorul Rusiei.