„Statul Degeaba”. Necșești, localitatea unde oamenii își cară apă din satele din jur. Țeava făcută de guvern e seacă
Statul român nu mai are bani. Auzim această veste, aproape în fiecare zi, de la guvernanți. Dar ar putea face rost de fonduri, dacă ar comasa primăriile mici.
Sunt cu miile, în toată țara, și au armate de angajați care trăiesc din fondurile primite din bugetul statului. În Teleorman, de exemplu, 35 de comune, n-au nici măcar două mii de locuitori fiecare.
Campania Știrilor PROTV, „Statul Degeaba”, ajunge la Necșești, una dintre cele mai sărace localități, din sud-estul Europei.
Comuna Necşeşti, Teleorman. Primarul Ilie Bănăseanu nu-şi vede capul de treabă. E în funcţie de șapte ani şi până acum se mândreşte cu două proiecte la cheie. A reuşit să pună gard şi gazon artificial pe un teren de sport şi să aşeze câteva aparate de fitness în parcul satului, care nu are nici măcar un copac. Necşeşti a stat ani la rând pe primul loc în topul celor mai sărace localităţi din România. Şi acum e tot pe acolo. Are 1.017 locuitori. Am ajuns prima dată aici acum 5 ani. Oamenii locului îşi cărau apa de la kilometri distanţă, pentru că pânza freatică e afectată de inundaţii.
-Apă n-avem...vai de noi...ne promite când votăm...că ne bagă apă. Draci. Nu face nimic. Pensia 520 de lei.
-Şi cum vă descurcaţi? Foarte greu. Luăm de la ajutoare de ale de bătrâni ajutoare şi luăm lemne. -Faceţi credit?
-Asta e.
E locul în care fostul preşedinte al Consiliul Judeţean, Liviu Dragnea, promitea ca o să fie apă încă din 2010. În 2019, m-am întors. I-am găsit pe locuitorii de pe strada Viitorului la poartă. Încă nu aveau apă. Primarul era mândru de realizările de până atunci.
Reporter: Ceva palpabil, fizic, aţi reuşit să faceţi?
Ilie Bănăseanu, primar Necşeşti: „Ce înseamnă palpabil?
Reporter: „Să îmi arăţi, uite ăsta, uite asta e realizat din fonduri europene sau de la guvern. O clădire, o bucată de stradă, ceva…”
Ilie Bănăseanu: „Păi dacă noi suntem la momentul documentaţiei, eu ţi-aş arăta. Să-ţi arătam ce?”
Nici acum oamenii de pe strada Viitorului n-au văzut apă. Şi nici pe primar.
-Nu i-am văzut faţa de acum cinci ani.
-Păi îl găsiţi la Primărie.
-Ce să caut?
-Să îi vedeţi fata.
-Păi nu vreau să îl văz.
-De ce?
-Păi, de ceea ce face. Uite că am noroiul până la gât. Că mă lupt cu noroiul…
Între timp, în sat s-a tras conducta pentru apă pe bani de la guvern, 20 şi ceva de milioane de lei. Deocamdată, fără apă. Oamenii încă îşi cară apa din satele din jur.
Angajații primăriei scriu de mână, în epoca digitalizării
Primăria Necşeşti are zece angajaţi. Scriu de mână, completează tot felul de hârtii, muncesc din greu, iar primarul îşi dă toată silinţa să-i ţină pe funcţii. Ar mai avea nevoie de secretar şi contabil. Nu-i găseşte.
Ilie Bănăseanu, primar Necşeşti: „La ora dai un concurs, se înscriu 5-6 candidaţi. Aici trebuie să găsim prima dată candidatul, şi după aia dăm drumul la concurs. Că pierdem banii. Vorbesc foarte serios.”
Din taxe şi impozite, de la oameni, primăria încasează aproape 500.000 de lei. Toţi se duc pe salariile angajaţilor.
Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: „Gândiţi-vă că nu primăria există pentru cetăţeni, ci cetăţenii există pentru primărie, pentru că toate impozitele pe care le plătesc ei se duc pe salariile celor care lucrează în primărie, şi nu mai rămâne practic niciun ban ca să fie folosit pentru cetăţeni decât cei pe care îi dă consiliul județean sau statul”
Un milion de lei ajunge în Necşeşti în fiecare an din bugetul statului, pentru ca primăria să funcţioneze, mai bine zis, ca angajaţii să aibă un loc de muncă.
Peste câmp e comuna Sfinţeşti. Pe angajaţii primăriei i-am găsit la umbră, în fața instituţiei.
În sat sunt 947 de cetăţeni. Primăria are 16 angajaţi. Toţi banii care se strâng şi aici din taxe şi impozite, 500.000 de lei, se duc pe salariile angajaţilor. De la stat, anul trecut în Sfinţeşti au venit 500.000 de lei ajutor pentru ca primăria să funcționeze. Marian Ceaușu este primar.
Marian Ceaușu, primar Sfinţeşti: „Situaţia cu comasarea localităţilor, eu chiar nu sunt de acord din punctul meu de vedere”.
În nordul Necșeștiului este Ciolăneşti. În primărie sunt nouă angajaţi şi 11 consilieri locali. În sud, la Vârtoape, sunt 17 angajaţi şi 15 consilieri. Fără sprijin din bugetul statului, toate aceste primării ar intra în faliment.
Alex Dima, corespondent PROTV: „Dacă Ciolăneşti, Necşeşti, Sfinţeşti şi Vârtoape s-ar uni, ar rezulta o comună cu 7.000 de locuitori. 30 şi ceva de angajaţi ar pleca acasă, plus 30 de consilieri locali. Iar pentru bugetul statului ar însemna o economie de cel puţin 2 milioane de lei în fiecare an”
În Teleorman, sunt 35 de comune care au sub 2.000 de locuitori. Anul trecut, autorităţile locale din România au primit pentru cheltuieli de personal 40 de miliarde de lei din bugetul statului. În plus, 2.593 de primării au primit bani pentru a putea să funcţioneze, în multe locuri, degeaba. Acum, mai marii ţării caută soluţii pentru a acoperi găurile din vistierie. Comasarea localităţilor mici nu e pe agendă.
Rostul primăriilor şi al consiliilor judeţene este să ajute comunitatea să funcţioneze, să progreseze, să trăiască mai bine. Din păcate, singurul ţel al angajaţilor din multe astfel de instituţii este să le ţină în viaţă pentru a avea ei de unde să îşi ia salariile, din taxele oamenilor. Cum nici pe acelea nu sunt în stare, în multe cazuri, să le încaseze, trăiesc din banii statului, ai noştri, ai tuturor. Şi niciun guvern nu îndrăzneşte să-i deranjeze pentru că de la ei vin voturile.
Etichete: apa, primarie, statul degeaba,
