„Magie” bugetară la Guvern. Pe o creștere economică mai mică decât estimarea inițială se face rectificare „pe plus”

CNSP este, instituțional, subordonată Secretariatului General al Guvernului. 

O creștere economică mai mică decât cea estimată la fundamentarea bugetului ar trebui, în mod normal, să se traducă în venituri mai mici la buget decât cele estimate inițial. Nu este și cazul României. În ciuda reducerii estimării de creștere anuală de la 3,4% la 2,8% din PIB, CNSP a obținut, în mod inedit, un PIB final similar, pentru că a adăugat un deflator („inflația” aplicată la nivelul economiei întregi) mai mare, de 7,2%, în loc de 6,5%, cât era inițial. Se obține astfel un PIB nominal (valoarea efectivă) similar (1.768,8 miliarde de lei de la 1.767,3 miliarde de lei) în valoare, deși estimare de creștere economică reală a fost redusă. 

Potrivit Proiecţiei Principalilor Indicatori Macroeconomici, publicată de CNSP, pentru 2025 este estimat un avans al PIB de 3,5% iar pentru 2026 de 3,7%, urmând ca, din 2027 tendinţa să fie de scădere la 3,3%, respectiv 2,9% în 2028.

Pentru anul în curs, estimările CNSP indică o creştere a consumului final de 4,5% şi a investiţiilor cu 5,8%.

Citește și

Statul se împrumută mai scump de la români decât de la bănci. Câte miliarde a costat datoria publică în primul trimestru

Creșterea lor, după cum Știrile ProTV.ro a atras atenția recent, este însă anulată majoritar de faptul că România consumă din import, dovadă fiind deficitul comercial de 15,178 miliarde de euro înregistrat pentru primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 34% față de perioada similară a anului trecut. 

Tot joi, 19 septembrie, Ministerul Finanțelor a anunțat, în baza noilor estimări ale CNSP, prima rectificare bugetară din ultimul an și jumătate. Readucem aminte că anul trecut Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanțelor, a preferat să nu opereze nicio rectificare bugetară, variațiile de venituri și cheltuieli din timpul anului fiind „corectate” „din pixul” premierului Marcel Boloș și al ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, prin metoda netransparentă a asigurării de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului. 

"Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 42,670 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 60,106 miliarde de lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash este 122,825,5 miliarde de lei", se precizează în proiectul de rectficare bugetară.

Cu această ocazie Finanțele a recunoscut, oficial, ce economiștii anticipau încă de la începutul anului: deficitul bugetar este scăpat de sub control. Cu o creștere economică fragilă, o datorie guvernamentală din ce în ce mai scump de administrat (6 miliarde de euro a dat statul anul trecut în contul dobânzilor aferente datoriei publice guvernamentale) Guvernul Ciolacu, prin ministerul Finanțelor, condus de Marcel Boloș, își asumă, în numele tuturor românilor, un deficit bugetar și mai mare, nu mai mic, cum ceruse Comisia Europeană și cum au recomandat toți economiștii. Astfel, „Deficitul bugetului general consolidat reprezintă 6,94% din PIB, în creştere cu 1,94 puncte procentuale faţă de programul iniţial, potrivit notei de fundamentare a rectificării bugetare de stat pe anul 2024, publicată de Ministerul Finanţelor”, recunoaște ministerul Finanțelor. 

Articol recomandat de sport.ro

Mihai Leu, în stare critică: a fost dus la Terapie Intensivă. Ultimele detalii despre fostul mare pugilist