Cine este Lavinia Șandru, candidatul PUSL la alegerile prezidențiale 2025. O carieră politică diversă, pigmentată cu filme

Lavinia Șandru s-a născut pe 6 februarie 1975 în Dej, județul Cluj. Este fiica lui Iulian Șandru, profesor de matematică, și a Luciei Șandru, profesoară de limba română.

Ea este cunoscută pentru mariajul său anterior foarte mediatizat cu Darius Vâlcov, un fost ministru de Finanţe social-democrat care execută o pedeapsă de şase ani de închisoare pentru spălare de bani şi trafic de influenţă. Cei doi s-au căsătorit în mai 2005 și au divorțat 11 ani mai târziu, în mai 2016. Lavinia Șandru și Darius Vâlcov au împreună o fiică, Sara Gabriela, născută în noiembrie 2006.

„E foarte greu să ții două săbii într-o teacă. Doi oameni care sunt făcuți să fie în prima linie, mai ales cum eram noi amândoi pe zona politică. Ne era greu”, dezvăluia Lavinia Șandru la Metropola TV, la acea vreme.

Ea declara că a suferit după ce a divorțat de tatăl fiicei sale. „Am suferit. Și m-a durut. Când ne-am despărțit, eu deja locuiam separat de el de cinci ani de zile. Eram tristă că s-a răcit toul între noi”, afirma ea.

Lavinia Șandru spunea că unul dintre motivele care au dus la despărțirea de soțul ei ar fi fost diferențele politice dintre ei doi. Lavinia Șandru, la acea vreme prezentator TV, ataca dur partidul din care soțul ei făcea parte.

„Lui în fiecare zi i se spunea: uite, soția ta a zis asta, soția ta ne atacă partidul, soția ta ne calcă în picioare, soția ta dă în președintele nostru (n.r Traian Băsescu)”, spunea ea, potrivit viva.ro.

În 2016, fosta jurnalistă a devenit mamă pentru a doua oară, când l-a adus pe lume pe băiețelul ei. Caius apare în câteva postări ale acesteia pe rețelele sociale.

„Trebuie să avem curaj s-o luăm de la capăt când înțelegem că am greșit drumul. În plan personal, eu am început o viață nouă alături de un om care mă face fericită și așteptăm împreună cu emoție primul nostru copil, care va veni pe lume la sfârșitul anului. În plan profesional, mi-am restartat de câteva ori viața, renunțând la presă pentru politică, apoi renunțând la politică pentru presă, deși nimeni nu credea că voi face față schimbărilor, nici în primul, nici în al doilea caz", afirma Lavinia Șandru în octombrie 2016, într-un interviu acordat revistei Q Magazine.

În perioada 1993-1997, Lavinia Șandru a urmat cursurile Academiei de Artă Teatrală din Târgu Mureș.

În 2003, a realizat un stagiu la Parlamentul European, în cadrul Comisiei pentru cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport.

Un an mai târziu, în 2004, Lavinia Șandru a început un masterat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. 

Lavinia Șandru a debutat în presa audio-vizuală în 1994, la Radio UNIPLUS, unde a realizat și moderat emisiuni.

Primul contact cu televiziunea a avut loc în 1996, când s-a angajat la Antena 1. A mai colaborat cu TVR1, Canal 33, însă este mai cunoscută pentru emisiunile realizate la Realitatea TV, post de la care a fost suspendată în 2018.

Timp de trei ani (2014, 2015, 2016), a avut tronsonul orar 18.30-20.00, de luni până vineri, la Realitatea TV. Din 2017, realiza o emisiune pe săptămână - Dumini Call - de la ora 17.00 la ora 20.000.

„Deocamdată nu mai e locul meu acolo. Este adevărat că sunt suspendată, asta este ce mi-au spus. Edward Pastia (directorul stației, n. red) este cel care mi-a spus. Nu mi-a zis însă nimic “de ce”. Doar că sunt suspendată. Fără vreun motiv explicat”, declara Lavinia Șandru la vremea respectivă pentru paginademedia.ro.

În toamna lui 2018, a început să prezinte la TVR emisiunea „Faţa nevăzută a lumii”, talk-show dat după amiaza, de la 16.00. Emisiunea a avut rezultate slabe de audienţă, potrivit paginademedia.ro.

Lavinia Şandru a revenit ca moderator într-o producţie online în 2022 și a realizat de două ori pe săptămână talk-show-ul Impact LIVE.

Într-un interviu acordat revistei Q Magazine în 2016, Lavinia Șandru vorbit deschis despre schimbările majore care au avut loc în presa românească în ultimele decenii și cum acestea au influențat-o ca profesionist.

„Schimbările petrecute în presă, de 23 de ani încoace, nu aveau cum să treacă peste mine ca o apă peste o stâncă. Suntem oameni și orice schimbare, fie că este în bine, fie că este în rău, ne marchează, pe fiecare în funcție de tăria de caracter pe care o avem sau, eu aș spune, și în funcție de câtă dăruire pentru meserie avem”, afirma aceasta.

Lavinia Șandru sublinia importanța dăruirii în meseria sa de jurnalistă, afirmând că, indiferent de schimbările din media, pentru ea, munca este o vocație și nu doar un job: „Probabil că sunt, și în presă, ca și în orice alt domeniu, oameni care profesează cu indiferență, care merg în redacții ca și când ar merge la fabrica de șuruburi. Eu nu sunt așa. Eu mă manifest deschis, mă revolt sau mă bucur în direct, pe postul de televiziune, și uneori sunt criticată pentru acest fel al meu de a fi, dar nu pot altfel.”

În paralel, Lavinia Șandru a fost și actriță. Printre filmele în care a jucat se numără: Maria Tănase (2022), Ciné verité (2021), Cars 3 / Mașini 3 (2017), Zootopia / Zootropolis (2016), Liceenii, în 53 de ore și ceva (2010), La urgență (2006).

„Am fost onorată să joc rolul principal", spunea ea în octombrie 2022, despre rolul din filmul „Maria Tănase", în emisiunea „Față în Față" cu Ion Cristoiu.

Lavinia Șandru a început cariera politică în cadrul Partidului Democrat, îndeplinind funcțiile de secretar executiv al Departamentului de imagine (2001 - 2002), secretar executiv al Departamentului de relații internaționale (2002 - 2005), președinte al filialei din Târgu Mureș a partidului (2004 - 2005) și reprezentant al partidului la Partidul Socialiștilor Europeni și la Internaționala Socialistă.

La începutul anilor 2000, Lavinia Șandru intra în politică, devenind președinta filialei Mureș a Partidului Democrat (PD), condus atunci de Traian Băsescu. În urma alegerilor parlamentare din 2004, a fost aleasă deputat. În acea perioadă, Traian Băsescu câștiga președinția României, în fața lui Adrian Năstase, iar negocierile din culise pentru conducerea PD au început.

Lavinia Șandru, alături de alți membri ai PD, a semnat o scrisoare deschisă prin care îl susținea pe Cozmin Gușă pentru șefia partidului. Gușă fusese responsabil de campania lui Traian Băsescu, însă noul președinte nu a fost mulțumit de implicarea lui Șandru în aceste jocuri de putere din interiorul partidului.

„În politică este foarte uşor să ajungi pe centura politicii”, spunea atunci Traian Băsescu. A fost momentul în care Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru au rupt relaţia cu Traian Băsescu.

În 2005 ea a înființat Partidul Inițiativa Națională (PIN), unde a ocupat funcția de vicepreședinte. Partidul s-a contopit ulterior în UNPR, formaţiunea condusă de Gabriel Oprea.

Peste ani, Lavinia Şandru s-a împăcat cu Traian Băsescu. „Ne-am întâlnit pe un coridor. M-am uitat la el, mi-a zâmbit, ne-am îmbrăţişat. Am făcut o politică în zona de haiducie, în zona de centură politică, nu mi-e ruşine, e brand-ul meu, centura politicii, nu-l las la nimeni. Să fie clar, de pe centură lucrurile se văd mai bine decât de la putere şi de la opoziţie! Centura e o zonă extrem de sfântă în politică”, spunea Lavinia Şandru în 2012.

Ea este inițiatoarea „Legii Mamelor”, încă în vigoare, prin care persoanele care au intrat în concediu pentru creșterea copilului primesc, pe o perioadă de doi ani, o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.

Lavinia Şandru şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), depunând 268.000 de semnături la Biroul Electoral Central.

„Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 (BEC) informează că, în data de 14.03.2025, a fost depusă propunerea de candidatură a doamnei Marcela - Lavinia Şandru, desemnată de Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) pentru funcţia de Preşedinte al României. Odată cu propunerea de candidatură a fost transmis spre analiză şi semnul electoral pe care Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) doreşte să îl utilizeze în cadrul alegerilor prezidenţiale”, a transmis Biroul Electoral Central pe 14 martie.

La ieşirea din sediul BEC, Şandru preciza că a depus 268.000 de semnături.

„Începe o perioadă extrem de complicată, pentru că trăim o perioadă extrem de complicată. Sunt candidatul României reale. Voi fi preşedintele care va lupta împotriva abuzurilor”, afirma Şandru, potrivit News.ro, fiind bruiată de susţinători ai lui Călin Georgescu care scandau: „Călin Georgescu preşedinte”.

„Vă spuneam atunci când mi-am anunțat candidatura că voi fi președintele care va face ca România să nu dispară. Suntem 15 milioane de români în momentul de față între granițe, restul sunt în afară, și România se stinge pe zi ce trece, pentru că natalitatea este negativă. Mă voi lupta, voi face acea strategie demografică pe care să o ridic la rang de prioritate națională absolută, în așa fel încât România să nu dispară și nu va dispărea. Credeți-mă că am curaj să mă lupt pentru România reală și nu mi-e frică, chiar nu mi-e frică de nimeni care încearcă să-mi închidă gura. Nu au de ce să-mi închidă gura. România reală trebuie să vorbească”, preciza Lavinia Șandru.

Lavinia Şandru a lansat o provocare publică tuturor contracandidaților săi, și anume semnarea unui angajament ferm pe patru teme esențiale pentru viitorul României - adevărul despre alegeri, NATO, Uniunea Europeană și investiții în apărare.

„Testul adevărului! Să vedem cine ce vrea. Românii au vorbit foarte clar: peste 80% vor în NATO; peste 75% - în Uniunea Europeană și peste 90% își doresc să trăiască în pace, într-o țară sigură, capabilă să-și descurajeze adversarii. Și, nu în ultimul rând, toți vrem să aflăm adevărul despre anularea alegerilor. Asta vor românii și politica nu trebuie să aibă alte priorități”, declara Lavinia Șandru, potrivit unui comunicat transmis Agerpres.

În acest sens, Lavinia Șandru a propus tuturor candidaților la președinție să semneze, până la 15 martie, un angajament clar pe patru teme fundamentale: adevărul despre anularea alegerilor; susținerea fermă a apartenenței României la NATO; angajamentul pro-european al țării; investițiile necesare în apărare pentru securitatea națională.

„Propun public tuturor candidaților la Președinție să semneze un acord pe aceste patru teme: adevărul despre alegeri; NATO; Uniunea Europeană și investiții în apărare! Să fie clar pentru toți românii cine ce vrea. Nu e nimic de negociat. Patru principii, semnate și parafate de toți cei care vrem binele țării. Până pe 15 martie! Înaintea datei limită de înregistrare a candidaturilor”, sublinia candidatul PUSL.

Tatăl fostului ministru de Finanțe Darius Vâlcov declara, în noiembrie 2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că în anul 2011 a cumpărat trei lingouri de aur pentru a le face cadou nepoților, în timp ce Lavinia Sandru a vorbit de sute de mii de euro obținuți la nunta cu Vâlcov, potrivit Hotnews, care citează Agerpres.

Dumitru Vâlcov, tatăl lui Darius Vâlcov, și Lavinia Sandru au fost audiați la instanța supremă în calitate de martori, în dosarul în care fostul ministru de Finanțe este acuzat de trafic de influență și spălarea banilor, în legătură cu acordarea unor contracte companiei Tehnologica Radion.

Primul care a dat declarație în fața instanței a fost Dumitru Vâlcov.

„Darius avea un prieten, deputatul Bărbulescu, care avea un seif. Prin 2009, am fost cu soția în Elveția, la fata mea care este medic, însă acolo soția a fost diagnosticată cu o boală gravă și am stat cu ea să o îngrijesc. A venit și fiul meu acolo și i-am spus că am undeva 20.000 lei și 80.000 dolari. L-am rugat să-i pună într-un loc sigur. Prin 2011, am fost din nou în Elveția și am fost diagnosticat cu cancer la plămâni. Am fost operat, după care în preajma sărbătorilor de Crăciun am simțit că mi se apropie sfârșitul. Le-am spus celor din familie că vreau să le fac nepoților un cadou. Aveam niște bani și i-am zis lui Darius dacă poate să facă rost de niște mini-lingouri de aur pentru ca nepoții mei să aibă o amintire de la mine. La discuții a participat și o rudă, care a zis că poate să facă rost de lingouri. M-au costat 156.000 euro. I-am spus fiului meu să le pună în același seif. (…) Eu doream ca lingourile să le păstrez până ce nepoții se vor face mari”, spunea tatăl lui Vâlcov, conform sursei citate.

Dumitru Vâlcov mai relata că el a plătit nunta fiului său organizată la Slatina, care l-a costat în jur de 80.000 de euro.

Declarații în acest dosar a dat și Lavinia Sandru, care a făcut referire la perioada în care a fost căsătorită cu Darius Vâlcov: „Cu prilejul nunții cu Darius Vâlcov am organizat trei evenimente: la Slatina, la Neptun și la Târgu Mureș. Botezul l-am organizat la București. La Slatina știu că au fost peste 400 de invitați, 200 la Târgu Mureș și în jur de 250 la Neptun. La botezul din București au participat cam 300 de invitați. Am primit sprijin financiar din partea părinților lui Darius, care au plătit nunta de la Slatina. La Târgu Mureș au plătit părinții mei, iar la Neptun a fost un cadou din partea nașului nostru. Cheltuielile de la botez le-am susținut noi”.

Ea a fost întrebată ce sume de bani au fost obținute în urma acestor evenimente și ce s-a întâmplat cu acei bani.

„Au fost sume mari. Media a fost de 200.000 de euro pe eveniment. Cea mai mare sumă obținută a fost la Neptun, cam 300.000 de euro. La botez am obținut 200.000 de euro. Am avut o discuție cu Darius și el mi-a spus că ar fi bine să investim în ceva. Discuțiile pe care le aveam erau despre faptul că banii investiți să nu se devalorizeze. (…) La acea vreme eram parlamentar. (…) Am avut o discuție cu el ce să menționez în declarația de avere. O mică parte din bani chiar apare în declarația mea de avere, respectiv sumele obținute în timpul mandatului și cadourile. Sunt bani puși pe carduri. Cam 200.000 euro. La evenimentele respective am primit și tablouri. Dar nu sute, în jur de 8 – 10 tablouri la evenimentul de la Slatina. Am primit și la Neptun. Nu știu ce valoare aveau. Erau tablouri frumoase cu flori. Le-am pus pe pereți. Nu știu ce s-a întâmplat cu ele după ce am divorțat. (…) În jurul meu lumea cumpără câte un tablou. Dar acum am ajuns să ne temem să mai cumpărăm. Arta a devenit ingrata. Și Darius a mai cumpărat, eu știu de trei tablouri. Și sora lui mi-a arătat două tablouri. (…) Socrul meu a spus că vrea să lase ceva nepoților și a zis că va cumpăra câte un lingou celor trei nepoți”, spunea Șandru.

În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția.

Alături de Darius Vâlcov au fost deferiți justiției Lucian Petruț Susa (fost șofer al lui Darius Vâlcov), Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Petre Bogdan Timofte și Constantin Tomescu.

Procurorii susțin că, în cursul anului 2009, Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.

În cea mai recentă declarație de avere, depusă în martie 2025, Lavinia Şandru a menţionat un apartament în Bucureşti (98 mp), două autoturisme (Jeep şi Skoda), bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 12.000 euro, mai multe conturi bancare cu aproximativ 41.000 euro şi 700.000 lei, plus 90.000 euro plasaţi într-un fond de investiţii. La acestea se adaugă titluri de stat "tezaur" în valoare de peste un milion de lei şi titluri de stat "Fidelis" - 100.000 de euro.

La capitolul venituri, Lavinia Şandru a trecut în declaraţia de avere sume importante: 165.000 lei - drepturi de autor de la Antena 3, 24.000 lei - drepturi de autor la Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara, 12.690 lei - drepturi de autor şi 10.716 lei - salariu restant ca preşedinte la Iniţiativa Ecologistă Europeană, 10.000 lei - drepturi de autor de la Tonique Entertaiment Bucureşti, 55.000 lei - drepturi de autor şi 26.616 lei - salariu pentru funcţia de director general la Stratcom Media & Film Bucureşti, 10.000 lei - drepturi de autor de la firma Movingframe SRL.

De asemenea, ea a primit 114.430 lei - dividende de la Stratcom Media & Film şi 99.504 lei de la Movingframe SRL.