După declarația controversată, premierul s-a întâlnit cu reprezentanții persoanelor cu autism
Şefa Guvernului s-a întâlnit vineri cu reprezentanţii persoanelor cu autism, la o săptămână după ce şi-a cerut scuze pentru că i-a numit pe unii europarlamentari români autişti.
Voluntarii i-au cerut ca terapia pacienţilor cu autism să fie decontată de stat, iar organizaţiile care se ocupă de ei să beneficieze de facilităţi fiscale. Dar nu au primit răspunsuri concrete de la Guvern, ci doar promisiunea că, într-o lună, se vor găsi soluţii.
Reprezentanţii asociaţiilor de sprijin pentru persoanele afectate autism au prezentat Guvernului o listă cu 17 măsuri pe care le propun. Marea problemă este decontarea serviciilor de terapie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ana Dragu, președintele Asociației Autism Europa Bistrița: ”Am propus două variante alternative de decontare a serviciilor psihologice. Am propus fie să se deconteze către psihologi clinicieni, fie prin medicii de familie. Am fost întâmpinaţi în primul rând cu scuze şi cu promisiunea fermă ca fiecare punct din documentul de poziţie va fi analizat şi se vor căuta soluţii.''
Scuzele premierului vin după ce Viorica Dăncilă a afirmat în urmă cu o săptămână că sunt ''autiști'' europarlamentarii români care ar dezinforma Uniunea Europeană. Declaraţia total neinspirata a scandalizat opinia publică. După scuze, premierul s-a aşezat la masa discuţiilor, dar nu a dat şi un răspuns la problemele semnalate de asociaţii.
Viorica Dăncilă: ”'Nu am venit încă cu soluţii, vreau să văd efectiv ce se întâmplă, unde am nevoie de sprijin, ca să pot veni cu soluţii într-un pachet care să cuprindă toate aceste aspecte.”
Manuela Hărăbor: ”Ei s-au confruntat cu aceste informaţii pentru prima dată în viaţa lor, deci trebuie să înţeleagă despre ce e vorba, să asimileze.”
Alte măsuri cerute Guvernului sunt ca autorităţile locale să înfiinţeze mai multe centre de terapie, iar organizaţiile care se ocupa de persoanele cu dizabilităţi să primească facilităţi fiscale. Ministrul Finanţelor le-a promis, deocamdată, că formularul prin care se strâng fonduri va fi simplificat.
Mihai Stescu este tatăl unui băiat care, la doi ani, a fost diagnosticat cu autism. Acum, copilul are aproape 12 ani, învaţa la o şcoală privată, e pasionat de fotografii şi de călătorii. Ca să ajungă să poată face toate aceste lucruri, părinţii lui au depus eforturi uriaşe.
Mihai Stescu: ”Statul român nu sprijină în niciun fel în mod direct terapia unui copil autist. Au fost şi situaţii în care am cheltuit şi 6 mii de lei pe lună pentru terapiile pe care le făceam cu David - terapie comportamentală, ABA, cu cele mai bune rezultate, logopedie, terapie cu cai.
Statul trebuie să preia întâi un sistem de evidenta al acestor copii, să ştie ce-i cu ei, în ce stadiu sunt, să impună nişte evaluări periodice, să controleze terapia lor.”
Autorităţile nu au o statistică privind numărul de persoane afectate de autism în România, dar asociaţiile estimează că sunt peste 30 de mii de persoane în această situaţie.
