Vestigiile romane de aparare stau ingropate de mii de ani, desi ar putea fi o adevarata comoara pentru turismul din Romania
Tinem istoria ingropata! Romanii nu reusesc nici dupa doua mii de ani sa descopere vestigiile romane de aparare, desi acestea ar putea atrage turisti.
Arheologii din Cluj se chinuie de cativa ani sa obtina fonduri pentru explorari. Tari europene, precum Anglia sau Germania, si-au incheiat de mult aceste investigatii si chiar au intrat pe lista UNESCO. Romania, insa, e codasa.
Felix Marcu, arheolog Muzeul National de Istorie a Transilvaniei:
"Programul lansat anul trecut, national, care se numeste "Limes", pentru documentarea fortificatiilor si a sistemului de limes nu a inceput, nu a fost initiata. Am facut apel la Ministerul Culturii si nu am primit niciun raspuns. Din cate stim noi era si buget si documentarea trebuia sa inceapa cel tarziu in primavara anului curent."
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
Insa lucrarile nu au mai inceput la noi si suntem codasii Europei.
Felix Marcu, arheolog Muzeul National de Istorie a Transilvaniei:
"Anglia si Germania si-au inscris in listele UNESCO portiunile de limes, iar documentarea propriu zisa a fost facuta in toate celelalte tari europene din Olanda pana in Bulgaria. Acum asteapta ca Limesul European, ca tot unitar sa fie inclus in UNESCO si cea mai mare piedica va fi Romania, pentru ca in Romania este singurul sector de limes care nu a fost documentat."
Daca ar fi descoperite, vestigiile romane ar putea deveni atractii turistice, asa cum s-a intamplat in alte tari europene.
Satui sa astepte fondurile de la autoritati, mai multi profesori si studenti au inceput singuri lucrarile arheologice.
Sorin Nemeti, conf. Universitatea Babes Bolyai: "Aici suntem la castrul roman de la Potaissa, actualmente Turda. Un castru legionar din sec.2 si 3 dupa Hr.. Anul acesta sapaturile s-au facut exclusiv cu fonduri de la Universitatea Babes Bolyai si Universitatea Petru Maior din Tg. Mures, respectiv cu studenti de la facultatile de istorie."
Nicolae Gudea, profesor la Facultatea de Istorie: "Romania nu a avut si nu are nici astazi o institutie care sa fabrice arheologi curati. Noi nu avem manuale de arheologie, harti arheologice.
Solutia este la cei din Ministerul Culturii, care ar trebui sa se implice si sa sustina acest proiect.