"Vaca săracului", tot mai căutată de români. "E mai sănătos, e un medicament"

×
Publicitate

Considerată până nu demult "vaca săracului", capra începe să fie privită cu alți ochi.

Crescătorii români au acum de trei ori mai multe ca în 2001, în vreme ce efectivele de vaci au scăzut. Și asta pentru că românii au prins gustul laptelui și brânzeturilor de capră, pe care le consideră mai sănătoase, iar pofta, bate prețul, care nu este deloc neglijabil.

Un fermier din Bistrița crește peste o sută de capre din rasa Carpatină. Oamenii merg să ia laptele direct de la fermă, așa că omul nu duce grija vânzării.

Fermier: „Facem telemea, brânzeturi și laptele îl dăm cui îi trebuie, pentru că e foarte bun E mai avantajos laptele și telemeaua ca aia de la oi și vacă."

Femeie: „Luăm lapte de capră că e mai sănătos. Laptele nu e mai gras ca cel de oaie, dar are o altfel de consistență."

Potrivit Institutului Național de Statistică, în România, efectivele de capre s-au triplat în mai puțin de 20 de ani. Asta în vreme ce numărul vacilor și bivolițelor a scăzut în același interval cu 30 la sută.

Fermier: „Laptele de capră se spune că este un medicament. Am o fetiță care acum 11 ani a făcut aprindere la plămâni și doctorița mi-a zis să-i dau lapte de capră și de atunci am capre."

La colectarea laptelui de oaie și capră suntem pe locul șase în Europa, după Grecia, Cipru, Spania, Bulgaria și Italia, iar apetitul românului pentru specialitățile din lapte de capră a crescut considerabil.

Proprietar magazin: „Pe lângă produsele tradiționale, mai avem la vânzare și specialități cu trufe, cărbune, piper și verdețuri de provence."

Nutriționiștii recomandă laptele de capră, pentru că are un nivel scăzut de colesterol și se digeră mai ușor.

Georgiana Stan, nutriționist: „Laptele de capră are compoziția și structura cea mai asemănătoare laptelui matern.  Are un conținut scăzut de grăsimi și de zahăr și un conținut ridicat de seleniu, care este un mineral esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar."

Un litru de lapte de capră, cumpărat de la producător, costă până-n 6 lei, însă în magazin, prețul se poate dublă. Cașul produs artizanal, brânză ușor picantă ori chefirul costă între 7 și 30 de lei kilogramul. Iar cârnațîi afumați, cu 80% carne de capra, sunt o delicatesă care se vinde cu 40 de lei kilogramul.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cât de periculoase sunt produsele aduse din China, după declanşarea epidemiei de coronavirus

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îi asigură pe consumatorii din România că nu există riscul contaminării cu noul coronavirus.

Cum se pot proteja de coronavirus românii care călătoresc cu avionul. Cel mai periculos loc

Spaima generală creată de răspândirea virusului din China va afecta serios industria aviatică.

O bucureşteancă s-a dus la vrăjitoare. Ce a aflat la ultima şedinţă de magie i-a distrus viaţa

O femeie din București s-a lăsat păcălită de niște escroace care pretindeau că prin vrăji îi vor schimba destinul.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.