Unele restaurante din țară și-au redus programul și numărul de angajați. „Avem timp să ne și odihnim”

×
Publicitate

Ar trebui să învățăm să respectăm mesele zilnice - prânzul la prânz, iar cina, după lăsarea serii. Cel puțin asta ne propun câteva restaurante, care și-au redus programul și nu mai deschid ușa clienților la orice oră își doresc.

Fie au pauză între 15 și 18, fie prepară doar cina. Modelul, preluat din țările vest-europene, le permite să funcționeze cu mai puțini bucătari și ospătari, dar aduce economii importante și la încălzire.

Marius Rafa este bucătar în propriul restaurant din Sibiu și spune că ziua de muncă de 12 ore îl epuiza.

Marius Rafa, antreprenor: „Mi-am dat seama că nu mai am timp absolut de nimic.”

A hotărât să închidă localul între 15 și 18 și astfel toți angajații au trecut la program zilnic de 8 ore. Înainte munceau 12, dar aveau liberă o zi din trei.

Alexandru Drăgoi, angajat: „M-am adaptat bine noului program, îmi place. Avem timp să ne și odihnim, să ne facem și treburile casnice sau indiferent ce avem de rezolvat.”

Nu toți au fost de acord, și unii au plecat. Cu banii astfel economisiți, patronul a luat două măsuri importante.

Marius Rafa, antreprenor: „La majoritatea produselor din meniu am scăzut prețurile cu până la 50%. Am reușit să luăm de la colegii care au plecat și nu au fost de acord cumva cu acest program și am pus diferența celor care au rămas.”

Un alt restaurant, de această dată din Cluj-Napoca, și-a redus drastic programul în zilele lucrătoare, pe timpul iernii - acum, acolo poți lua doar cina.

Lorand Toth, proprietar restaurant: „90-95% din vânzări se realizează seara, după ora 6, și în felul acesta reușim inclusiv pe partea de echipă să mai reducem din numărul de angajați și ca și costuri implică niște economii.”

Numărul angajaților a scăzut cu un sfert, dar și factura la gaz este mult mai mică. Ideea a fost preluată din alte țări europene, precum Franța, Italia sau Malta, însă la noi este greu de implementat.

Călin Cozma, președinte Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România: „Dacă ajungi la ora 2.30 în Franta la restaurant nu te mai servește nimeni, până la ora 6 nu știu dacă mai ai unde să manânci ceva, dar acolo oamenii iși fac programul astfel încât să reușească să ajungă la timp.”

Ruxandra Stoica, Asociația Horeca Argeș: „Noi suntem obișnuiți să mâncăm la orice oră ne dorim. Chiar și în vacanțe ajungem să fim deranjați că trebuie să avem un program organizat, să facem rezervări.”

Clientă: „Până la urmă noi ca nație avem probleme pe gestionarea timpului în general.”

Deocamdată doar câteva restaurante au recurs la această măsură, însă este posibil ca ideea să prindă teren, mai ales în orașele mai puțin vizitate de turiști.

Articol recomandat de sport.ro
Atenție, nostalgie! FOTO Cum arăta Sorana când a ajuns prima dată în sferturi la Roland Garros
Atenție, nostalgie! FOTO Cum arăta Sorana când a ajuns prima dată în sferturi la Roland Garros
Citește și...
Locatarii unui bloc din Franța au conviețuit câteva zile cu cadavrul vecinei, din lipsa medicilor care să constate decesul

Trupul unei femei în vârstă de 62 de ani a fost descoperit într-un apartament din Villejuif (Val-de-Marne), sâmbătă, 30 mai.

Dincolo de legendă: The Michael Jackson Story, acum pe VOYO

Puțini artiști au schimbat istoria muzicii așa cum a făcut-o Michael Jackson. De la primele apariții pe scenă și până la statutul de superstar global, povestea sa continuă să fascineze generații întregi.

Ce este conceptul de „slow life” și de ce tot mai mulți oameni trăiesc așa. Ce înseamnă viața trăită lent

Conceptul de slow life a devenit un subiect tot mai popular în ultimii ani, mai ales în mediul rețelelor sociale. Acesta este considerat o alternativă la ritmul alert și agitația care caracterizează viața modernă. 

Recomandări
Câți bani a strâns un român plătit cu salariul mediu în 18 ani de contribuții la Pilonul II. Din 2027 se schimbă regulile

Câștigurile românilor care au pensie privată obligatorie au ajuns în total la aproape 18 miliarde de euro, în cei 18 ani de când există Pilonul 2. 

Cine deține, de fapt, datoria României. Cât dețin cetățenii, nonrezidenții, băncile și fondurile de pensii

Cu o datorie publică de aproape 62% din PIB, România depinde tot mai mult de finanțarea venită din partea investitorilor. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se numără printre principalii creditori ai statului.

„Mi-a atins și sânii, m-a întrebat dacă am silicoane”. Mărturii ale pacientelor psihologului Ion Duvac

Mai multe femei îl acuză pe psihologul Ion Duvac de abuzuri sexuale. Polițiștii serviciului de investigații criminale din București l-au condus la audieri după ce i-au percheziționat casa și cabinetul.