România își poate asigura intern cinci din cele șapte grupe esențiale de alimente identificate într-o analiză Nature Food, care a evaluat capacitatea statelor de a produce suficient pentru a-și hrăni populația fără a depinde de importuri. La nivel global, doar o singură țară din lume reușește să acopere integral toate cele șapte categorii alimentare considerate esențiale pentru o dietă echilibrată, arată Visual Capitalist.
Este vorba despre Guyana, stat care produce suficient intern pentru a acoperi necesarul de cereale și produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase. Mai mult, în unele categorii, precum cerealele și fructele, depășește cererea internă.
La polul opus, chiar și marile puteri agricole și economice ale lumii rămân dependente de comerțul internațional pentru anumite produse. China și Vietnam reușesc să acopere șase din cele șapte grupe, însă au deficit la lactate. United States și Canada acoperă doar patru categorii, în principal din cauza dependenței de importuri pentru fructe și legume proaspete, influențate de climă și schimbarea anotimpurilor.
Analiza arată astfel că securitatea alimentară nu înseamnă doar existența unui volum suficient de calorii, ci accesul la toate categoriile de nutrienți necesari unei alimentații complete. În multe cazuri, statele bogate pot produce masiv carne, cereale sau lactate, dar nu reușesc să asigure intern toate grupele alimentare.
În cazul României, capacitatea de a acoperi cinci din cele șapte grupe esențiale indică o poziție relativ bună comparativ cu multe state europene, însă datele privind resursele agroalimentare arată și zone de vulnerabilitate. Importurile rămân importante la mai multe capitole, iar unele segmente depind în mod clar de aprovizionarea externă.
Ce arată datele oficiale despre capacitatea României de a-și sigura hrana
În ansamblu, România dispune de un potențial agricol important și de o capacitate solidă de a-și acoperi necesarul intern pentru cinci dintre cele șapte grupe esențiale de alimente, ceea ce o plasează peste multe alte state europene din perspectiva autosuficienței alimentare.
Totuși, analiza „Bilanţuri alimentare, în anul 2024”, publicată de INS la final de 2025 arată dezechilibre structurale clare: exportă masiv cereale, dar importă volume ridicate de produse cu valoare adăugată mai mare, depinde puternic de exterior la pește, fructe exotice și anumite segmente din carne, lactate sau legume, iar în unele sectoare consumul intern este susținut tot mai mult din importuri. Cu alte cuvinte, România produce mult, dar nu întotdeauna suficient de diversificat și suficient de procesat pentru a transforma avantajul agricol într-o independență alimentară completă.
La capitolul cereale și produse din cereale, România continuă să aibă o poziție relativ solidă. Resursele totale au scăzut în 2024 cu 6,384 milioane tone față de anul precedent, însă au fost asigurate în principal din stocul inițial, care a reprezentat 60% din total.
Producția internă a contribuit cu 34,8%, iar importurile cu doar 5,2%. Exporturile au reprezentat 65,6% din totalul utilizărilor, chiar dacă volumul acestora a scăzut cu 2,884 milioane tone. Din totalul exporturilor de cereale, grâul și secara au avut o pondere de 56,9%, iar porumbul de 24%. Pentru consumul intern, 45,2% din cantități au mers către furaje, iar 39,9% au fost disponibile pentru consumul uman.
La legume și produse din legume, resursele totale din 2024 au fost de 3,710 milioane tone, în scădere cu 468.000 tone față de anul anterior. Producția internă a rămas principala sursă de aprovizionare, cu 52,2% din total, echivalentul a 1,935 milioane tone.
Importurile au avut însă o contribuție semnificativă, de 24,6%, adică 914.000 tone, în creștere față de anul 2023. În structura producției locale, varza a reprezentat 29,2%, grupa diverselor legume 28,1%, tomatele 23%, iar ceapa uscată 12,1%. Consumul intern a fost de 3,078 milioane tone.
La leguminoase boabe, categorie care include fasolea, lintea, mazărae sau năutul, resursele totale ale României din 2024 au ajuns la 311.000 tone, în creștere cu 19.000 tone. Stocurile inițiale au devenit principala componentă, cu 47% din total.
Producția internă a reprezentat 40,5%, adică 126.000 tone, în timp ce importurile au avut o pondere de 12,5%, respectiv 39.000 tone. Exporturile au avut una dintre cele mai mari creșteri din întreg sectorul alimentar, urcând de 5,9 ori față de anul precedent, până la aproximativ 21.200 tone.
România produce lapte, dar importă tot mai mult
În ceea ce privește laptele și produse lactate, calculate în echivalent lapte de 3,5% grăsime, resursele totale din 2024 au fost de 73,481 milioane hectolitri, cu 3,808 milioane hectolitri peste nivelul anului anterior. Producția internă a asigurat 71,8% din total, adică 52,760 milioane hectolitri. Importurile au avut o pondere de 19,5%, echivalentul a 14,343 milioane hectolitri. Exporturile au crescut cu 19,6%, până la 3,891 milioane hectolitri, însă importurile au fost de 3,7 ori mai mari decât exporturile. Cifrele indică un sector intern important, dar tot mai dependent de fluxurile comerciale externe pentru anumite produse.
La carne și produse din carne, resursele totale din 2024 au ajuns la 2,042 milioane tone, în creștere cu 81.000 tone. Producția internă a reprezentat 51% din total, adică 1,042 milioane tone. Importurile au acoperit 31,7%, respectiv 648.000 tone, iar stocurile inițiale 17,3%, adică 352.000 tone.
În producția locală, carnea de pasăre a avut cea mai mare pondere, de 55,3%, urmată de carnea de porc, cu 31,5%. La importuri, carnea de porc și produsele derivate au dominat detașat, cu 68,6% din total, în timp ce carnea de pasăre a reprezentat 24%. Exporturile au crescut cu 12,9%, iar 76,2% dintre acestea au fost reprezentate de carnea de pasăre.
La pește și produse din pește, în 2024, România a rămas una dintre cele mai dependente piețe de importuri. Resursele totale au fost de 133.000 tone, cu o mie de tone sub nivelul anului anterior. Importurile au reprezentat 88% din total, adică 117.227 tone. Producția internă a asigurat doar 12%, respectiv 16.000 tone. Exporturile au totalizat 11.405 tone, în creștere cu 12,7%, iar disponibilul intern pentru consum a fost de 122.237 tone. Acesta este unul dintre sectoarele unde dependența externă este cea mai pronunțată.
La fructe și produse din fructe, resursele totale din 2024 au fost de 3,794 milioane tone, în scădere cu 119.000 tone față de anul precedent. Producția internă a reprezentat 54,5% din total, adică 2,067 milioane tone.
Importurile au acoperit 37,9%, echivalentul a 1,438 milioane tone, iar stocurile inițiale au contribuit cu 7,6%, adică 289.000 tone. În producția locală, strugurii au avut o pondere de 34,2%, prunele 29,6%, iar merele 23,9%. Importurile au fost dominate de fructele meridionale și exotice, care au reprezentat 61% din total. Per ansamblu, importurile au depășit exporturile cu 1,309 milioane tone.
