Surse: "Academia Infractorilor" era mai profesionista infractional decat temuta grupare sarba "Pantera Roz"
"Academia infractorilor romani" s-a dovedit a fi mai profesionista din punct de vedere infractional decat gruparea sarba "Pantera roz", prin lipsa folosirii mijloacelor de comunicare, au declarat, pentru MEDIAFAX,surse judiciare.
In urma analizarii modului de operare, procurorii romani au asemanat "Academia infractorilor romani" cu gruparea "Pantera roz". Aceasta din urma ar fi dat peste 340 de spargeri, in ultimii 16 ani. Banda sarba este formata din aproximativ 200 de membri si a devenit celebra dupa ce a jefuit magazine celebre de bijuterii, din intreaga lume. Potrivit presei internationale, membrii acestei grupari au spart, in urma cu opt ani, un magazin din Dubai, in mai putin de un minut, ei furand bijuteri de peste 11 milioane de euro. Un alt furt celebru, atribuit aceastei bande este cel din 2013, de la Hotelul Carlton, din Cannes, ei plecand de acolo cu bijuterii in valoare totala de 103 milioane de euro.
In ceea ce priveste "Academia infractorilor", din grupare au facut parte peste 100 de hoti, iar praduirea unui magazin dura 60 de secunde, fiecare hot avand repartizat un rol exact in jaf. In acest context, oamenii legii au ajuns la concluzia ca s-a actionat dupa metoda celebrei grupari sarbe "Pantera roz".
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Surse judiciare au explicat pentru MEDIAFAX ca anchetarea gruparii "Academia infractorilor" a fost deosebit de dificila, metodele moderne de ancheta nefiind foarte folosite in acest caz, avand in vedere discretia actiunilor grupului.
Mai exact, explica sursele citate, in acest caz nu au putut fi interceptate telefoane pentru ca executantii nu aveau voie sa detina, sa foloseasca sau sa discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.
Aceleasi surse au explicat ca acest caz a fost instrumentat prin metodele clasice de ancheta, ceea ce a implicat un numar foarte mare de anchetatori. Acest lucru se explica prin faptul ca nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau pozitionarea membrilor grupului prin metoda triangulatiei semnalului telefoanelor mobile.
In acelasi context, sursele citate au explicat ca "Academia infractorilor" a prezentat un grad mai ridicat de profesionalism infractional, in compartie cu gruparea sarbeasca "Pantera Roz", care folosea acelasi mod de operare.
Sursele explica faptul ca in cazul anchetarii gruparii "Pantera Roz" autoritatile judicare s-au folosit si de mijloace moderne de ancheta.
Un numar de 14 membri ai "Academiei infractorilor romani" au fost arestati preventiv, vineri, in urma unei decizii a Tribunalului Bucuresti. Decizia poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Procurorii DIICOT au retinut, vineri, 14 persoane, in dosarul cunoscut sub numele de "Academia infractorilor romani", ei dispunand ca alti trei membri ai gruparii sa fie cercetati sub control judiciar.
Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus in miscare actiunea penala si fata de liderul gruparii, interlopul Adrian Botez, zis "Tata", el fiind incarcerat in prezent, ca urmare a faptului ca a fost condamnat la zece ani de inchisoare.
Ancheta DIICOT in dosarul hotilor din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale institutiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Liderii gruparii, conduse de Adrian Botez, isi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sarace, au anuntat oficial ai Politiei Romane.
Conform sursei citate, unii dintre talharii antrenati de gruparea lui Adrian Botez, zis "Tata" proveneau fie din familii sarace, fie din case de copii.
Acestia erau antrenati sa jefuiasca un magazin in mai putin de un minut, in conditiile in care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarma, iar talharii trebuiau sa poata sa ia cat mai multe obiecte de valoare si sa fuga inainte de intreventia firmei de paza sau a politiei.
Uneori, oamenii lui "Tata" foloseau si arme pentru intimidarea personalului magazinelor, insa, in urma perchezitiilor, anchetatorii au stabilit ca armele erau, de fapt, de jucarie.
Banii obtinuti in urma vanzarii bunurilor furate erau apoi impartiti, o cota parte fiind trimisa si familiilor altor membri, aflati la inchisoare in alte dosare.
Ancheta DIICOT in dosarul hotilor din magazine de lux, grupare ce actiona sub numele de "Academia infractorilor romani", a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale institutiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Urmarirea penala in acest caz a insemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Directia Operatiuni Speciale (DOS), Investigatii Criminale, Jandarmerie si DIICOT, care au lucrat in colaborare cu alti oameni ai legii din strainatate, potrivit surselor citate.
Anchetatorii au facut, joi, 54 de perchezitii in acest dosar. Pana la acest moment, oamenii legii au gasit bijuterii si ceasuri scumpe si au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar si pe autoturisme de lux. intre acestea, in custodia autoritatilor din Neamt, a ajuns si o masina Rolls Royce de culoare mov.
Sursele judiciare arata ca gruparea actiona in baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis "Tata".
Inainte de a fi acceptati in banda, oamenii lui Botez trebuiau sa semneze un regulament, care continea obligatii si sanctiuni, si sa completeze un formular in care mentionau date legate de familie si situatia medicala. La acest dosar era atasata si o fotografie si fire de par, pentru ca, in caz de nevoie, sa fie indentificati dupa ADN. Aceste masuri sunt impuse, de altfel, si cadrelor militare.
Procurorii au ajuns la concluzia ca membrii gruparii inchiriau, de regula, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodata. Toate imobilele in care se faceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagra, iar hotii erau adusi la aceste locatii cu pungi de culoare inchisa pe cap, au mai mentionat sursele citate.
Toate activitatile gruparii se desfasurau in interiorul casei, unde erau amenajate sali de antrenament ce contineau aprate de forta. Alimentatia si obiectele necesare intretinerii persoanelor care aderau la aceasta grupare infractionala erau asigurate de iubitele si concubinele liderului gruparii, mai spun sursele citate.
Potrivit oamenilor legii, spargerile se faceau dupa un program stabilit in detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, imbracati cu haine scumpe, uneori chiar si in costume Armani, intrau in magazinul care urma sa fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alti membri ai gruparii care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spargeau toate vitrinele. Ulterior, in incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane pozitionate in fata, in care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.
Sursele citate explica faptul ca taberele gruparii se regaseau la periferiile oraselor in care urmau sa dea spargerile. Dupa ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca intr-o directie diferita fata de ceilalti hoti.
Anterior spargerilor, infractorii sapau gropi, in care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" si astupa groapa.
Hotii au actionat, in ultimii doi ani, in tari precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croatia sau Slovenia, ei furand, din magazine de lux, bijuterii si ceasuri, in valoare totala de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.
Liderul acestei retele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins in 16 ianuarie, dupa ce a fost cautat mai mult de sase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, desi fusese condamnat la zece ani de inchisoare pentru ca a incercat sa il omoare pe Dumitru Mironescu.
Adrian Marin Botez a fost lasat sa plece de subofiteri de la arestul Politiei Capitalei, desi primisera o minuta de la inalta Curte de Casatie si Justitie in care se arata ca Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare.
Cei trei subofiteri de la arestul Politiei Capitalei care l-au lasat liber pe Adrian Botez, dupa ce acesta a fost condamnat definitiv pentru ca a incercat sa il omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetati de procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 4, pentru neglijenta in serviciu.
Cercetarile au fost deschise dupa ce, in noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Politiei Capitalei a venit o minuta de la inalta Curte de Casatie si Justitie in care se arata ca Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare. Angajatii de la arest ar fi interpretat in mod gresit documentul trimis de instanta si ar fi crezut ca Botez trebuie de fapt pus in libertate, astfel ca acesta a fost eliberat in acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci in urmarire, politistii reusind sa il prinda dupa mai bine de sase luni.
Eliberarea din greseala a lui Adrian Botez a determinat luarea unor masuri speciale de protectie pentru seful Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, Felix Banila, si pentru familia acestuia. Protectia pentru Felix Banila a fost luata la solicitarea acestuia, dupa ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenintare din partea interlopului bacauan, expediata din arestul Politiei Capitalei cu o noapte inainte ca acesta sa fie eliberat din greseala. seful Parchetului Bacau este cel care a desfasurat ancheta in dosarul in care Adrian Botez, zis "Tata", a fost condamnat pentru tentativa de omor.
In urma verificarilor interne facute de Politia Romana, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Politiei Capitalei, a fost sanctionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din functie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.
Adrian Marin Botez, zis "Tata", si alti sapte barbati care, in 2011, au vrut sa-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnati definitiv, in 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse intre noua si doisprezece ani de inchisoare, in dosarul cunoscut ca "Bariera". Ceilalti sapte condamnati - Claudiu Laurentiu Pavaluca, Catalin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vladut Romeo Zimbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Pavaluca si Constantin Catalin Craciun - erau toti in arest la data condamnarii definitive.
Adrian Marin Botez, dat in urmarire nationala din mai 2011, fusese prins in apropierea instantei supreme, in luna mai 2014, chiar in ziua cand se judeca dosarul sau de tentativa de omor, ulterior fiind dus in arestul Politiei Capitalei.
Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, in 14 februarie 2011, in zona trecerii la nivel cu calea ferata de la Lilieci, din municipiul Bacau, agresiune comisa de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.
Adrian Botez il considera pe Dumitru Mironescu implicat in asasinarea lui Gheorghita Mararu, care a fost impuscat de Cristian Chilat, zis "Falau", in noiembrie 2010, in rafuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacau. in aprilie 2012, Falau a fost condamnat definitiv la 19 ani de inchisoare pentru omor calificat, tentativa la omor calificat si nerespectarea regimului armelor.
