Sunt mai rezistente blocurile din România față de cele din Turcia? Ce spune un inginer constructor
Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în analiza şi structura clădirilor cu risc seismic, spune că în România situaţia este superioară din punct de vedere al calităţii construcţiilor faţă de Turcia.
Reprezentantul Asociaţiei Re:Risel susţine că domeniul construcţiilor este cel mai corupt din lume.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
“Din nefericire, realitatea este că acest domeniu al construcţiilor este cel mai corupt domeniu din lume, conform tuturor statisticilor. Fenomenul acesta se întâmplă pentru că proiectele din construcţii sunt, de regulă, foarte complexe, implică foarte multe activităţi, foarte multe persoane care lucrează nu doar pe şantier, ci la concepţia unei clădiri şi atunci sistemele de asigurare a calităţii, oricât de bine sunt puse la punct, au scăpări mai mici sau mai mari. Făcând o comparaţie România – Turcia, aş îndrăzni să spun că totuşi în România situaţia este superioară din punct de vedere al asigurării calităţii. Turcia este cumva renumită pentru nivelul de corupţie din construcţii, un nivel care s-a văzut în primul rând la cutremurul din 1999, s-a văzut şi la cutremurul din aceste zile şi la fiecare cutremur iese la suprafaţă acest fenomen al corupţiei în domeniul construcţiilor şi iată şi în domeniul construcţiilor corupţia ucide”, a explicat Matei Sumbasacu la Prima News, conform News.ro.
El a mai precizat că orice suprasarcină adăugată unei clădiri va avea efect la următorul cutremur.
“Fiecare clădire are un sistem structural care este dimensionat pentru încărcările pe care clădirea le va avea. Principala încărcare este cea gravitaţională, evident, deci greutatea clădirii. Dacă mărim pur şi simplu aşa pe şantier înălţimea clădirii, evident vom vorbi de un sistem structural subdimensionat. De cele mai multe ori acest lucru nu este neapărat întâlnit în practică, nu se adaugă etaje clădirii fără a redimensiona structural şi acesta este luat în calcul. Încărcarea suplimentară din cele două etaje egale este de obicei luată în calculul structurii, problema este una mai degrabă de urbanism decât de calcul structural. Orice suprasarcină şi în special când vorbim de o zonă seismică, orice suprasarcină, orice masă în plus adăugată clădirii va avea un efect la următorul cutremur. Pentru că cutremurele sunt fenomene inerţiale, efectul lor asupra unei clădiri depinde de masa clădirii şi de încărcările care există în clădire”, a mai afirmat Matei Sumbasacu.
