Noul material de construcţie urmează să fie certificat chiar şi la nivel european, în contextul în care stuful este recunoscut pentru capacitatea de stocare a carbonului pe termen lung, iar materialul realizat nu ia foc.
Cele 12 variante de cărămizi au fost realizate în cadrul proiectului ReBORN, finanţat de Iniţiativa europeană pentru climă, a început în anul 2024, se va încheia în luna mai a anului 2027 şi are printre obiective informarea şi conştientizarea eficientizării energetice a clădirilor, promovarea materialelor locale, susţinerea construcţiilor sustenabile şi tranziţia către clădiri cu emisii zero până în anul 2050.
Cercetătorii au realizat 12 variante de cărămizi
„Am realizat 12 variante de material de construcţie nou. Am plecat de la conceptul cânepii, iar văzând că resursa stuficolă este puţin utilizată şi are o capacitate extraordinară de stocare a carbonului pe termen lung şi a gazelor cu efect de seră, am fost motivaţi să dezvoltăm aceste variante. În ceea ce priveşte implicarea comunităţilor locale, am pus efectiv mâna la treabă şi am făcut cărămizi la faţa locului, la Sulina, Sfântu Gheorghe şi Chilia Veche, pentru a le demonstra că nu este atât de dificil şi am lăsat materialele acolo să vadă duritatea şi comportamentul lor în timp", a declarat, pentru Agerpres, coordonatorul proiectului ReBORN, Matei Simionov, inginer în cadrul INCDDD.
El a mai spus că pentru realizarea noului material de construcţie s-au folosit trei tipuri de stuf din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar rezultatele testelor vor fi cunoscute la începutul anului viitor.
„Nu e greu să faci o cărămidă. E greu să o duci la scară largă. Cea mai mare provocare este certificarea unui astfel produs. Sunt foarte multe teste. Pentru producţia de cărămizi este nevoie de o linie dezvoltată, iar apoi trebuie certificat materialul care este un proces de lungă durată, dar şi foarte costisitor. Acum facem primul pas, plecând de la un nivel de laborator şi urmează ca, în funcţie de rezultatele preliminare, să ne orientăm atenţia spre stuf sau alte variante şi, dacă acest material va fi declarat conform, vom merge mai departe cu căutarea de finanţări pentru realizarea de construcţii pilot, de linie de producţie şi certificare la nivel european", a menţionat reprezentantul INCDDD, Matei Simionov.
Certificarea europeană presupune teste și investiții
Referindu-se la reacţia locuitorilor comunităţilor din Deltă care au participat la sesiunile de prezentare organizate în cadrul proiectului, inginerul tulcean a constatat creşterea interesului oamenilor pentru a reduce impactul activităţilor asupra mediului.
„Iniţial, oamenii au fost reticenţi, numai că văzând procesul şi arătându-le construcţii şi comportamentul la foc, acest material nu arde, chiar dacă este pus sub flacără, şi-au schimbat părerea. Ba chiar mai mult de atât, la Sfântu Gheorghe, fiul unui proprietar de pensiune a spus că doreşte să-şi construiască o casă şi că, în urma prezentării, are un spectru mult mai larg în a alege materialele de care are nevoie. Există un trend în care oamenii sunt mai conştienţi că au un impact asupra mediului şi că pot să-şi diminueze acest impact", a evidenţiat Matei Simionov.
El a prezentat, vineri, câteva date privind proiectul ReBORN în cadrul conferinţei „Clădirile cu emisii zero (ZEB) - între provocări şi oportunităţi", organizat de Clusterul Pro-nZEB, în parteneriat cu Incubatorul de afaceri, care a reunit atât autorităţi, cercetători, specialişti şi antreprenori în construcţii.
Locuitorii Deltei au fost interesați de noul material
Preşedintele clusterului Pro-nZEB, Horia Petran, a oferit, la rândul lui, detalii legislative privind clădirile cu emisii zero, strategii şi intervenţii de formare profesională pentru dezvoltarea unui fond de clădiri decarbonat, precum şi despre proiectul D!Virtue, care-şi propune dezvoltarea competenţelor profesionale cu ajutorul tehnicilor moderne.
De asemenea, proprietarul fabricii de panificaţie din Cataloi, Liviu Şotre, a detaliat caracteristicile clădirii construite cu tehnologie din Germania şi Polonia în care funcţionează incubatorul de afaceri tulcean.
„O tehnologie avansată pentru care a fost nevoie să aducem modificări legislative în România, pentru că nu era acceptată de standardele de protecţie la incendiu, a fost tehnologia de inertizare. Noi practic ţinem nivelul de oxigen din această clădire la 16%, un nivel la care focul nu se poate aprinde, dar omul poate să lucreze. Este echivalent cu altitudinea de 5.000 de metri", a menţionat Liviu Şotre, în timpul prezentări.
Potrivit managerului incubatorului de afaceri, Cristina Iritz, entitatea funcţionează de trei ani, numără 17 firme din domeniul construcţiilor şi oferă gratuit cursuri de antreprenoriat, precum şi spaţii pentru birouri, acestea putând închiria la preţuri foarte mici diverse utilaje din domeniul construcţiilor.
Proiectul incubatorului de afaceri îşi desfăşoară activitatea în baza unui proiect european care se va încheia în anul 2028.
