Sudul țării se va transforma în deșert, dacă nu plantăm 350.000 de hectare de pădure. “Până și în buza Saharei se plantează"

Pentru asta, e nevoie de plantarea a 350.000 de hectare de pădure, spune Teodora Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, invitată la Pro Verde.

“Dacă ne uităm ce se întâmplă în lume, o să vedem că în Africa, de exemplu, se construiește Marele Zid Verde, în zona subsahariană, în Sahel, unde se dorește împădurirea pe 8.000km pătrați. Și dacă ei reușesc acolo, la buza deșertului, să facă aceste zone verzi, sigur ar trebui și noi să facem același lucru în sudul țării.”, spune ea.

Teodora Pălărie: Acum 15, aproape 20 de ani, am conștientizat că în sudul țării, zona care este cea mai expusă schimbărilor climatice - zona de câmpie, - pădurea este deficitară, de-a dreptul deficitară.

Vorbim de regiunea Sud-Muntenia, cele șapte județe din jurul București-Ilfov, unde media de suprafață împădurită este de doar 10 procente, pe când recomandarea științifică ar fi de minim 20% pădure.

Citește și

Deșertificarea României. Schimbarea climatică se manifestă deja la noi

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Imaginați-vă că aceste terenuri, aceste câmpii, sunt sursa noastră de hrană. Până la urmă, trenurile agricole nu sunt protejate deloc de tot ce înseamnă secetă severă, vânturi foarte puternice, apariția acestor fenomene, diferențe de temperatură între zi și noapte de până la 20°.

Ce se întâmplă când sunt atât de mari diferențele de temperatură? Ei bine, apare inevitabil deșertul, și vorbim de o deșertificare a sudului țării, vorbim de o sensibilizare, de o lipsă de rezistență, să zicem, a câmpiei, la tot ce înseamnă fenomene extreme.

Ciprian Stănescu: Și asta are un efect și asupra orașelor din această regiune destul de mare. ..

Teodora Pălărie: Gândiți-vă că unul din județele în care am început să plantăm acum un an, județul Constanța - este cel mai puternic urbanizat județ al României - și suntem deja prezenți în două localități acum, în județul Constanța. Chiar trei, din această primăvară.

Dar vorbim de zone care, în decembrie, au fost devastate efectiv de furtunile care au lovit întreaga zonă de câmpie, dar mai ales zona de litoral.

Ciprian Stănescu: Să ne uităm un pic la deșertificare, mi se pare că în sfârșit am început să vorbim despre asta în România. Pare așa un pic de science-fiction, “Dune-like”. Cât de accelerată e deșertificarea în sudul României?

Teodora Pălărie: Știu că sunt statistici legate de zona de Oltenia în mod deosebit, și de faptul că se pierd câteva sute de hectare de teren agricol prin deșertificare. Știu, de asemenea, că noi ne confruntăm cu acest fenomen de ceva timp -vorbim de poate peste 50 de ani - și că nu suntem singuri.

Dacă ne uităm ce se întâmplă în lume, o să vedem că în Africa, de exemplu, se construiește Marele Zid Verde, în zona subsahariană, în Sahel, unde se dorește împădurirea pe 8.000km pătrați. Și dacă ei reușesc acolo, la buza deșertului, să facă aceste zone verzi, aceste coridoare de protecție, sigur ar trebui și noi să facem același lucru în sudul țării.

Ciprian Stănescu: Voi ați plantat în ultimii 15-20 de ani, dacă nu mă înșel, peste două milioane de puieți. Aproape 50 de localități, cu vreo 15.000 de oameni. Pare mult, când zici două milioane de puieți, dar în același timp cred că e foarte puțin. Ce ați făcut voi și alte organizații din România care plantează? Ce altceva mai trebuie să facem?

Teodora Pălărie: Atunci când noi am început împăduririle, ne doream să fim cât mai mult și să facem pe suprafețe cât mai mari. Și ne-am dat seama după primii opt ani de lucru că reușim să facem în jur de 60 de hectare, acum ne apropiem de 200, și că nevoia doar pe regiunea Sud-Muntenia era de peste 350.000 de hectare de pădure nouă.

Și atunci am zis ok, tot avântul nostru trebuie cumva direcționat spre oameni. Adică în Sud-Muntenia vorbim de peste 365 de localități. Dacă noi am putea ajunge în cel puțin 100, aproximativ un sfert din localitățile din Sud-Muntenia, noi considerăm, până în 2035 că ne-am atins obiectivul. (…)

Ciprian Stănescu: Hai să ne ne întoarcem la cifra aceea care m-a șocat un pic. Spui că nevoia în sudul României este să avem peste 350.000 de hectare de pădure nouă, ca să avem o regiune sau o țară mai verde și mai sănătoasă pentru oameni și animale.

Teodora Pălărie: Mai vreau să-ți dau o statistică. Prin PNRR, România și-a asumat să realizeze 56.000 de hectare de pădure nouă, iar doar județul Ialomița, unde suntem foarte activi, ar avea nevoie de cel puțin 64.000 de hectare de pădure nouă, doar să refacă terenurile agricole degradate, neproductive sau cu risc mare de degradare. Noi dăm un exemplu. Alături de noi sunt și alte asociații, dar sunt și oameni, adică voluntarii, cei care vin, își alocă timp pentru aceste acțiuni, dar foarte importante sunt comunitățile. (…)

“Aa, dar puieții ăștia până or să crească...”

Teodora Pălărie: Mă uit la ce facem noi și vedem două categorii de reacții. Reacția oamenilor care știu, înțeleg și vor să vadă - se întorc în acel loc în care au plantat, pentru că au încredere că acolo va crește pădurea.

Și este reacția celor pe care noi îi vedem de cele mai multe ori doar comentând pe Facebook, unde e ușor să arunci cuvinte și spunând “Aa, bine că aveți voi plantări, ca să aibă alții ce tăia” sau “Aa, dar puieții ăștia până or să crească...”

Adică oricum ai da-o, lumea așteaptă să se întâmple acum. (...) Gândiți-vă câți ani durează până formezi un om în adevăratul sens al cuvântului, de la bebelușul care trebuie să învețe să meargă, să să descurce singuri, să facă școală. Și gândiți-vă că practic, o pădure are nevoie de acești 7 ani de acasă până când puieții aceia plantați de 60-70 cm înălțime, ajung niște copăcei de 1,5 -2-3 metri, depinde de specie, iar în acești 7 ani să se unească coroanele lor astfel încât în jurul puieților să se umbrească, și iarba să nu-i mai copleșească, să nu crească peste puieți și să-i sufoce practic.

Deci în acești 7 ani, lucrările de întreținere - efectiv prășitul, descopleșitul, intratul mecanizat între rânduri - sunt lucrări esențiale în zona de câmpie. (…)

Dacă așteptați să vă inspirați din stânga și din dreapta, opriți-vă, gândiți-vă ce ați putea să faceți voi. Mergeți la o plantare, mergeți la o consultare publică în care să spuneți voi, în calitate de cetățeni, ce ar trebui să facă administrația publică, luați parte la toate activitățile care sunt oferite și căutați-le în mod activ, pentru că sunt foarte multe oportunități de voluntariat în România. 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"