Sondaj „Elie Wiesel” - 38% dintre români ȋi percep pe romi drept o problemă pentru ţară
Un sondaj de opinie comandat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost realizat în perioada 22 noiembrie - 2 decembrie 2021, potrivit News.ro.
Sondajul de opinie comandat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și realizat în perioada 22 noiembrie - 2 decembrie 2021 arată opinii contradictorii şi prejudecăţi stabile despre evrei şi Holocaustul din România, dar şi că mai mult de o treime dintre români ȋi percep pe romi drept o ameninţare sau o problemă pentru ţară.
Cercetarea a fost realizată de Studio Twelve la comanda INSHR-EW.
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Romȃniei, fiind realizate 1.064 de interviuri, prin metoda CATI, cu o eroare tolerată de 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.
Cercetarea sociologică arată că cele mai puternice opinii negative sunt faţă de minoritatea romă. Astfel, 19% dintre respondenţi sunt de părere că romii „nu ar trebui să vină ȋn Romȃnia” sau „să viziteze Romȃnia”, iar 38% ȋi percep pe romi drept o ameninţare sau o problemă pentru ţară.
78% apreciază că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei
Ȋn privinţa evreilor, 37% dintre respondenţi consideră că aceştia „ar fi bine să se ducă să trăiască ȋn ţara lor”, iar 30% din eşantion este de acord că ȋn anumite profesii şi ocupatii numărul evreilor trebuie limitat. De asemenea, 53% dintre intervievaţi sunt de acord că evreii „ȋşi urmăresc doar propriile interese”.
Ȋn acelaşi timp, 65% dintre respondenţi sunt de acord că evreii reprezintă o minoritate importantă pentru Romȃnia şi 78% apreciază că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei. De asemenea, 79% opinează că evreii au multe personalităţi importante ȋn domeniul ştiinţific, artistic, medical.
Procentul celor dezinteresaţi de problema Holocaustului este aproape dublu (40%) faţă de cel al celor interesaţi (24%).
Mai mult de un sfert - 27% - dintre respondenţi asociază Holocaustul cu exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi 22% dintre respondenţi aleg opţiunea „NS/NR” atunci când sunt rugaţi să spună la ce se gândesc când aud termenul de Holocaust.
În acelaşi timp, 65% dintre respondenţi apreciază că Holocaustul s-a întâmplat în Germania, 52% în alte ţări şi doar 32% consideră că acesta s-a întâmplat şi în România.
Dintre cei care afirmă că Holocaustul a avut loc şi ȋn Romȃnia (32% din eşantion), 63% au identificat greşit „deportarea evreilor ȋn lagăre controlate de Germania nazistă” drept o acţiune a Holocaustului din Romȃnia şi 51% au indicat drept acţiune principală a Holocaustului din Romȃnia „confiscarea bunurilor mobile şi imobile”.
Din acelaşi sub-eşantion (32% din eşantion), 53% consideră că Germania nazistă este principalul responsabil pentru declanşarea Holocaustului ȋn Romȃnia şi doar 31% consideră că responsabilitatea principală este a Guvernului Antonescu. În rȃndurile celor care cunosc că Holocaustul a avut loc ȋn Romȃnia (32% din eşantion), 51% au indicat, eronat, drept cauză a deportării romilor, ȋn Transnistria de către Guvernul Antonescu, „influenţa Germaniei asupra guvernului Romȃniei”.
Ion Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot
90% dintre respondenţi sunt de acord că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată vie. Totodată, 35% din eşantion consideră că „evreii se folosesc de Holocaustul din Romȃnia pentru interese proprii”.
Principalele surse de informare despre problema Holocaustului sunt Internetul şi televiziunea. Şcoala are un rol redus.
Percepţia cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu rămȃne polarizată. Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot (59% dintre respondenţi) şi un mare strateg (53%) şi ȋntr-o măsură similară respondenţii sunt de acord că Antonescu este responsabil de crime ȋmpotriva romilor (50%) şi de crime ȋmpotriva evreilor (46%). La fel ca la sondajele precedente, la ȋntrebarea despre Ion Antonescu se remarcă procentul mare al celor care oferă non-răspunsuri (nu pot aprecia; nu ştiu/nu răspund), aproximativ 1/5 din eşantion.
70% dintre respondenţi sunt de acord că Mişcarea Legionară „a fost responsabilă pentru crime ȋmpotriva unor lideri politici”, iar 55% consideră că aceasta a fost o organizaţie fascistă.
Dintre cei care declară că partidele şi formaţiunile politice actuale au mesaje antisemite (43% din eşantion) cei mai mulţi menţionează AUR (35%), urmat de PSD şi PNL, ambele fiind menţionate de 16% dintre respondenţii sub-eşantionului de 43%.
