Soluția găsită de Gabriela Firea pentru problema deșeurilor din Capitală. ”Este foarte poluant”

"La nivelul Primăriei Generale am găsit dorinţa de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală şi zona limitrofă, care ar fi putut să obţină şi fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai mulţi specialişti în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o şi pe doamna viceprim-ministru şi decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare şi colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populaţie un anumit disconfort, nu în sensul emanării unor substanţe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populaţia consideră că nu e atât de bine să ai locuinţa în proximitatea unui astfel de incinerator”, a declarat, luni, primarul Capitalei, Gabriela Firea, la forumul "Gestionarea deşeurilor municipale".

Firea consideră că este o variantă mai bună construirea mai multor centre de incinerare a deşeurilor, pentru că acoperă o suprafaţă mai mare.

"Având în vedere şi specificitatea Bucureştiului, cred că ideal ar fi să avem mai multe astfel de staţii, şi de sortare, şi de cogenerare, pentru a acoperi măcar jumătate, dacă nu toate sectoarele Capitalei. Acest fapt este agreat, chiar încurajat, şi de către primarii de sector, care îşi doresc să se implice, să investească prin bugetele locale pe care le au la dispoziţie”, a declarat primarul Capitalei.

Legat de emisiile de biogaz, ea a spus că municipalitatea este dispusă să cumpere toată energia produsă pentru CET-uri şi iluminat stradal, în cazul în care operatorii investesc în staţii de cogenerare.

Citește și

”O mare de plastic”. O cantitate uriașă de deșeuri a fost descoperită în Marea Caraibelor

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

"Cred că e o afacere onestă, cinstită, în care biogazul care acum se arde şi creează neplăceri populaţiei să devină un produs necesar, economic, care e folosit pentru CET-uri. Susţinem investiţia în aceste centre de cogenerare, care să fie de asemenea însoţită în zona limitrofă şi de staţii de sortate, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă o cantitate redusă de deşeuri, să existe şi acele perdele de protecţie, populaţia să fie protejată, iar deşeurile să se transforme în produs valoros, în energie”, a spus ea.

Primarul Capitale a adăugat că cele trei gropi de gunoi pe care le are Bucureştiul încearcă să se reautorizeze, fiind închise acum, vorbind despre Iridex, Glina şi Vidra.

"Toate cele trei încearcă să se reautorizeze, să intre într-un cadru legal, pentru că - cel puţin din ceea ce am înţeles - acest lucru şi l-au dorit de la început, dar au fost anumite piedici. Unul dintre operatori este mult mai avansat, mă refer la Iridex. Celelalte două, Glina şi Vidra, au proceduri încă incipiente”, a mai spus Gabriela Firea.

Auditorul de mediu Eugen Cincu: Este foarte poluant

Auditorul de mediu Eugen Cincu, reprezentant al Eco Solution, firmă care deţine un centru de gazeificare la Braşov nefuncţional de mai multe de trei ani pentru că nu a mai primit autorizaţie de funcţionare, a explicat că un astfel de incinerator este foarte poluant, pentru că Bucureştiul are deja o „ciupercă de praf”, iar dacă la aceasta se adaugă şi poluarea, este foarte grav pentru sănătatea oamenilor.

"Am întrebat de ce vor să construiască un incinerator, când se ştie că la nivelul unui oraş cum este Viena incidenţa astmului la copii e de trei ori mai mare decât la Bucureşti şi să nu spuneţi că la Viena sunt condiţii mai proaste decât în Bucureşti. Raportul PNG arată că incineratorul este foarte poluant. De ce merg mai departe, totuşi, care sunt interesele? Specialiştii în mediu ştiu lucrul ăsta. (...) În Capitală, curenţii de aer se mişcă într-un anumit fel şi formează deasupra oraşului o ciupercă de praf. Această ciupercă roteşte tot timpul praful care există. Dar dacă în ciuperca asta de praf mai băgăm şi deşeurile de la incinerator, păi e o nenorocire. (...) Atât de poluator este acest tip de incinerator, că dacă s-ar porni acest incinerator, s-ar simţi şi la Sofia această poluare”, a declarat Eugen Cincu pentru News.ro.

El a propus construirea unor centre de gazeificare a deşeurilor, care transformă deşeurile în combustibil şi energie electrică, cum este cel de la Braşov al Eco Solution, dar care este blocat de mai mult de trei ani, pentru că, spune Eugen Cincu, ministerul Mediului nu i-a mai dat autorizaţie de funcţionare.

"Fabrica este blocată de Ministerul Mediului. A fost folosită trei ani, iar de patru ani nu au mai vrut să-i dea autorizaţie. Am fost de mai multe ori la doamna ministru şi nimic, are în spate oamenii care administrează gropile de gunoi. În doi ani de zile acest tip de fabrică ar fi construită. Ei au cheltuit un miliard de euro ca să facă gropi conforme, care e o mare porcărie, pentru că din groapa conformă ies gaze cu efect de seră, ca şi în groapa ailaltă. Poluarea este aceeaşi”, a subliniat Cincu.

La forumul „Gestionarea deşeurilor municipale” au participat şi primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă şi primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

Primarul sectorului 1: Dacă oamenii nu vor face colectare selectivă, curând nu le vom mai ridica gunoiul

Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a spus, luni, în cadrul unei dezbateri pe tema gestionării deşeurilor municipale, că administraţia nu va mai ridica gunoiul locuitorilor Sectorului 1 dacă aceştia nu vor face colectare selectivă.

„Primăria Sectorului 1 plăteşte pentru acel gunoi, locuitorii din sector nu plătesc ridicarea gunoiului. E greu să-i conştientizăm. Ei spun că este obligaţia noastră să ne ocupăm de această situaţie, dar dacă nu vor să selecteze acel gunoi, o să ajungem curând să nu le mai ridicăm gunoiul. Este singura modalitate să-i facem să conştientizeze că gunoiul trebuie să fie selectat înainte să fie ridicat de operatori”, a declarat Dan Tudorache în cadrul forumului „Gestionarea deşeurilor municipale.

La rândul său, primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, a spus că în sector s-au găsit şi alte soluţii pentru a-i convinge pe bucureşteni să selecteze gunoiul, astfel că proprietarilor care fac colectare selectivă le este ridicat gratuit gunoiul, măsura aprobată recent într-o şedinţă de Consiliu Local urmând să se aplice de anul viitor.

„Vrem să îi obişnuim pe oameni să facă colectare selectivă”, a subliniat Gabriel Mutu.

Daniel Zamfir: În trei ani, România riscă să nu mai aibă unde să depoziteze

Președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, Daniel Zamfir, a declarat, luni că, în cazul în care nu se vor lua măsuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în decurs de trei ani, românii riscă să nu mai aibă unde să depoziteze gunoaiele.

"În România, astăzi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, între 6 — 7 milioane de tone, în mai puțin de trei ani, nu mai avem unde să depozităm gunoiul. Discuția că vom deschide alte depozite e una, din punct de vedere practic, irealizabilă. Știți bine care e procedura ca să deschizi, astăzi, noi gropi de gunoi: referendum în respectiva localitate... Nu știu care locuitori din țara asta vor dori ca în localitatea lor să se deschidă o groapă de gunoi", a explicat Zamfir, la forumul "Gestionarea deșeurilor municipale", organizat la Palatul Parlamentului.

În opinia sa, irealizabilă este și ținta de reciclare de 50% până în anul 2020, în condițiile în care în prezent aceasta se face doar pentru 5% din totalul deșeurilor.

Daniel Zamfir a susținut că o măsură concretă pentru a încuraja colectarea selectivă ar fi implementarea taxei pe deșeuri la groapa de gunoi. În acest sens, el a salutat faptul că Senatul a adoptat un amendament în baza căruia a fost eliminată suspendarea taxei. Totodată, senatorul și-a exprimat speranța că proiectul va fi adoptat în această formă și de către Camera Deputaților.

"Industria de reciclare, în acest moment, nu are nevoie de un eventual ajutor de stat. Reprezentanții industriei ne-au spus foarte clar că problema majoră nu este nevoia unei finanțări. Oamenii ăștia — culmea! — au tot ce înseamnă tehnologie ca să poată să producă. Ce le lipsește: materia primă. Am vorbit, și nu o dată, despre cât de aberant este ca reciclatorul să importe PET-uri. Noi am ajuns să importăm până și hârtie", a precizat el, citat de Agerpres.

Zamfir a adăugat că, în cazul în care România ar folosi toată masa organică aflată în gropile de gunoi din București, ar putea acoperi 20-25% din consumul de gaze naturale al țării.

El a menționat că, la nivel european, industria de reciclare este a doua din punct de vedere al dinamicii, după IT.

"Cea mai importantă măsură, după părerea mea, este măsura coercitivă. Fără asta, nu vom avea nicio șansă să atingem vreodată țintele pe care ni le-am propus. (...) În Europa așa se întâmplă, plătești cât arunci, după principiul poluatorul plătește. (...) Colectarea selectivă presupune că fracția uscată nu va fi cântărită și nu va fi plătită", a spus Daniel Zamfir.

Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a declarat că dintre cele 32 de proiecte de dezvoltare a sistemelor de management integrat al deșeurilor, în prezent doar două sunt funcționale la Bistrița Năsăud și Argeș, 12 sunt nefuncționale, iar 18 se află în diverse etape de funcționare.

"Avem niște condiționalități la nivelul UE, respectiv să valorificăm 75% din deșeurile municipale, să valorificăm 80% din deșeurile de ambalaje, cu două etape intermediare: 60% — în 2020, 70% — în 2025. Iar țintele noastre și rezultatele noastre par a fi la ani lumină față de atingerea acestor obiective în 2023. Observăm, totodată, că am început proiectele pe POS Mediu și să organizăm depozitarea în gropi când UE își schimbase traiectoria către colectare selectivă, către valorificare prin instalații de tratare bio-mecanice", a precizat el.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl