Soarta Ursulei von der Leyen se decide joi, prin vot. De câte voturi are nevoie ca să rămână în funcție

Votul pentru un mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene, „guvernul” Uniunii Europene are loc joi

Votul va determina dacă va exista continuitate în instituţia-cheie a Uniunii Europene într-o perioadă de provocări externe şi interne, una dintre aceste provocări fiind sprijinul tot mai mare pentru partidele politice de extremă dreapta şi eurosceptice din blocul celor 27 de ţări, transmite „Politico”.

În lipsa unui candidat alternativ evident, susţinătorii Ursulei von der Leyen au prezentat votul drept o alegere între stabilitate şi haos, deoarece respingerea sa ar crea un blocaj politic. "Ar fi ca şi cum am întinde covorul extremei drepte", a declarat Sean Kelly, un deputat european din grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European, din care provine von der Leyen, referindu-se la posibilitatea ca Parlamentul să o respingă.

Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, îşi va prezenta planurile pentru un al doilea mandat într-un discurs pe care îl va rosti joi dimineaţă, bazându-se pe un prim mandat în care a supervizat cel mai mare pachet de politici privind schimbările climatice din lume, un răspuns al UE de 800 de miliarde de euro la pandemia COVID-19 şi 14 runde de sancţiuni împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia din Ucraina.

Citește și

Noul Parlament European îşi alege marţi liderii sub presiunea extremei drepte. Votul pentru Ursula von der Leyen are loc joi

Chiar şi în rândul criticilor, există un apetit scăzut pentru crearea unui vid de conducere în Europa cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, unde o victorie a republicanului Donald Trump ar putea răsturna unitatea occidentală în ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei. Dar cifrele rămân strânse, notează Reuters.

Are nevoie de 361 de voturi

Von der Leyen, mamă a şapte copii şi prima femeie care a condus Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul a cel puţin 361 de deputaţi din cei 720 de membri ai Parlamentului UE.

Cele trei grupuri de centru care este de aşteptat să o susţină au un total de 401 deputaţi, însă unii dintre ei - circa 10 la sută, potrivit unor calcule - ar putea să dezerteze şi să i se opună în cadrul votului secret. Pentru a trece cu uşurinţă, ea ar putea avea nevoie de sprijinul unor deputaţi din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), format din 78 de membri, sau al celor 53 de deputaţi ai Verzilor.

"Avem nevoie de mesajul că ne bazăm pe actualul acord ecologic şi că nu vom da înapoi", a declarat Bas Eickhout, copreşedintele grupului legislativ al Verzilor, cu privire la condiţiile pentru susţinerea sa.

Discursul lui Von der Leyen va dezvălui ce concesii au obţinut deputaţii de la ea în timpul săptămânilor de negocieri intense. Nici Grupul Verzilor, nici Grupul ECR nu au confirmat încă dacă o vor susţine.

După o pauză de două ore pentru a permite târguieli politice de ultim moment, deputaţii europeni vor începe procedura de vot la ora locală 13:00 (14:00, ora României), urmând ca rezultatele să fie anunţate în jurul orei locale 14:45 (15.45, ora României).

Deputatul ECR Dominik Tarczyński a declarat că cei 18 membri polonezi ai grupului vor vota "nu". "Ea a luat decizii care sunt teribile pentru Uniunea Europeană: migraţia, Green Deal, comerţul cu China", a declarat el pentru Reuters.

Dacă von der Leyen nu obţine cel puţin 361 de voturi (din 720) în favoarea unui al doilea mandat de cinci ani, aceasta ar declanşa o criză politică fără precedent, lăsând neocupată cea mai puternică funcţie din UE într-o perioadă de instabilitate în Europa şi nu numai.

Susținătorii ei sunt „precauți și optimiști”

Susţinătorii lui von der Leyen spun că preşedintele în exerciţiu este o alegere pentru siguranţă şi stabilitate, ceea ce Europa are nevoie în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina se îndreaptă spre un viitor incert, cu o durată nedeterminată, preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului UE este deţinută de Ungaria rebelă şi iliberală, iar o potenţială a doua preşedinţie a lui Donald Trump în noiembrie se profilează la orizont.

Înaintea votului, mulţi legislatori şi oficiali europeni păreau încrezători că von der Leyen va obţine majoritatea necesară, subliniind în acelaşi timp că orice se poate întâmpla într-un vot secret.

"Sunt sigur că va trece, sunt sigur că voturile sunt acolo", a declarat pentru POLITICO eurodeputatul Sigfried Mureşan, care este vicepreşedintele grupului de centru-dreapta al Partidului Popular European din care provine şi von der Leyen. Mureşan susţine că unul dintre motivele cheie pentru a vota pentru ea este că "alegerea unui preşedinte al Comisiei la mai puţin de două luni după alegeri este un semn de stabilitate, un semn de continuitate".

O persoană apropiată de von der Leyen, căreia i s-a acordat anonimatul, a declarat că susţinătorii ei sunt "precauţi şi optimişti".

În timpul primului său mandat, von der Leyen a devenit cunoscută drept managerul-şef al Europei în situaţii de criză, conducând blocul prin pandemie, invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina şi criza energetică ulterioară. Însă stilul său decizional centralizat i-a îndepărtat pe unii oficiali din întregul bloc, în timp ce revenirea parţială asupra unora dintre promisiunile sale privind schimbările climatice îi îngrijorează pe parlamentarii ecologişti.

În plus, cu puţin peste 24 de ore înainte de vot, o instanţă superioară a UE a decis că executivul european nu a fost suficient de transparent cu publicul în ceea ce priveşte contractele pentru vaccinul Covid-19. Acesta este doar unul dintre cazurile juridice care sunt pe rol în legătură cu Pfizergate, scandalul care se referă inclusiv la mesajele - şterse între timp - pe care von der Leyen le-a schimbat cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, şi despre care se presupune că se refereau la negocierile privind vaccinurile împotriva coronavirusului.

În cazul în care von der Leyen nu reuşeşte să obţină sprijinul în acest vot unic, liderii din UE trebuie să se întoarcă la masa de negocieri şi să găsească o opţiune alternativă în termen de o lună, lăsând instituţia UE într-un impas politic, în timp ce partidele de extremă-dreapta cresc în influenţă pe întregul continent. Noua Comisie Europeană nu va fi instalată până la începutul anului viitor, în loc de 1 noiembrie, data planificată în cazul realegerii lui von der Leyen. "Pur şi simplu trebuie să treacă", a declarat un înalt funcţionar UE surprinzând starea de spirit de la Bruxelles şi Strasbourg înaintea votului.

Parlamentul European nu a respins niciodată un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene de când Tratatul de la Lisabona din 2009 a conferit eurodeputaţilor mai multă putere asupra viitorului şef al Comisiei Europene.  

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali a bătut palma cu Dan Șucu și a obținut un profit de 100 de milioane de euro: "S-a ținut de cuvânt"