Șefa PNRR, în vizită la București. Dragoș Pîslaru: „Proiecte de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite”
Celine Gauer, director general în Comisia Europeană și „șefa PNRR”, a ajuns în România și s-a întâlnit cu premierul și miniștrii care se ocupă de PNRR. Executivul vrea să revizuiască programul pentru a nu pierde fondurile UE.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a susținut o conferință de presă despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după o întâlnire cu Celine Gauer, „șefa” PNRR, și cu Comitetul Interministerial de Coordonare PNRR (CIC PNRR).
Ministrul Proiectelor Europene a dezvăluit că Guvernul a organizat întâlniri tripartite, în care au participat reprezentanți ai ministerelor, oficiali din subordinea sa și reprezentanți ai Comisiei Europene.
Rolul acestor discuții a fost de a pregăti vizita de luni a lui Celine Gauer și de a stabili care sunt proiectele care nu mai pot fi îndeplinite până la finalul PNRR, august 2026.
„În acest moment suntem într-o situație în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt din perspectiva analizelor tehnice proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026. Deci 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de reziliență.”, a declarat Dragoș Pîslaru.
„Luni am agreat un pachet de 2,54 miliarde euro care cuprinde investițiile în câteva domenii cheie, unde Comisia Europeană, față de ce am găsit, nu era convinsă că se pot salva. Am strâns dovezi că pot fi terminate până la sfârșitul lui august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumuturi din PNRR”.
Ministrul a dat asigurări că România nu va pierde „niciun euro” din fondurile nerambursabile din PNRR.
„Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă. Nu există vreun risc să avem proiecte care să nu fie gata până în august 2026”, a declarat Pîslaru.
„Problema de credibilitate este sistemică, trebuia să facem lucruri din 2021 și nu le-am făcut nici până acum”, a explicat ministrul când a fost întrebat de dovezile cerute de Comisia Europeană în cazul proiectelor asumate de România în PNRR.
„Până la sfârșitul lunii iulie trimitem cover note cu privire la forma revizuită a PNRR, să ne încadrăm până la sfârșitul anului să depunem și să primim suma aferentă cererii de plată 4”.
Știrea inițială
Șefa PNRR, Celine Gauer este la București, potrivit surselor Știrilor ProTV, și se va întâlni cu premierul Ilie Bolojan și miniștrii care se ocupă de PNRR. Guvernul își dorește să renegocieze reformele și proiectele, pentru a nu pierde miliardele din fondurile europene.
Situația este alarmantă, dat fiind că Executivul a reușit să atragă puțin peste 30% din bani, după aproape cinci ani de existență a programului.
„Urmează o săptămână importantă pe PNRR: responsabilii din Comisia Europeană vin la București, unde vor participa marți la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Tema centrală a ședinței va fi revizuirea PNRR, prin asumarea de către Guvern, în parteneriat cu Comisia Europeană a alocării de proiecte care să permită folosirea integrală a fondurilor nerambursabile și a listei proiectelor-cheie de pe componenta de împrumut pe care Guvernul le va implementa până în august 2026”, a transmis Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene.
România a obținut doar o treime din fondurile PNRR
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că gradul de absorbţie pe PNRR este de aproximativ 30,7%, iar pe Fonduri Europene de Coeziune, de 10,58%. El a adăugat că îşi propune realizarea unui tablou de bord în care să fie trecute toate tipurile de fonduri de care se ocupă MIPE cu stadiul în care se află, pentru ca cetăţenii să discearnă mai simplu care este progresul, conform News.ro.
Dragoş Pîslaru a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, care este gradul de absorbţie pe Fonduri Europene de Coeziune şi care este pe PNRR.
„Pe PNRR gradul de absorbţie este de circa 30,7%. Asta era una din cifrele pe care le-am văzut împreună cu colegii zilele trecute. Iar pe Coeziune pe 2 iunie eram 10,58%. 10,58% este o cifră care îţi arată şi eforturile pe care le-am depus de cereri depuse. Numai în luna aceasta, fără neapărat să îmi arog meritele, bineînţeles, pare că am mai adăugat nişte procente la această cifră. Lucrez la ideea unui tablou de bord care să fie mult mai uşor de urmărit de români. Cred că informaţia legată de absorbţie, deşi există un tabel clasic în excel, cel puţin pe coeziune, este greu de găsit şi ar trebui să fie foarte la îndemână. Unul din obiectivele mele de reformă în această zonă a fondurilor europene este să avem un tablou de bord în care să avem toate tipurile de fonduri de care se ocupă MIPE, cu absorbţia lor pentru a discerne mult mai simplu care este progresul”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
MIPE, negocieri cu Comisia Europeană pentru a simplifica PNRR
La finalul lunii iunie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a semnat un pre-acord cu Comisia Europeană pentru ca România să acceseze toți banii nerambursabili, să transfere proiectele mature pe împrumut și să simplifice jaloanele.
„Suntem într-un proces de analiză şi revizuire a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, pentru a discuta elementele şi planul de viitor, am avut o misiune la Bruxelles în acest sfârşit de săptămână. Am avut o întâlnire cu doamna Celine Gauer (directorul general SG RECOVER, n.r.) şi cu colegii dumneaei în cursul zilei de vineri. (...) Situaţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este una complicată. Vestea pozitivă este că am agreat cu Comisia Europeană un plan de lucru pentru perioada următoare şi anume ca, în următoarele două săptămâni, să lucrăm intens împreună cu Comisia Europeană, pentru a lămuri situaţia celor două paliere.
Avem deja un pre-acord care a fost reconfirmat, legat de componenta nerambursabilă unde, în acest moment, stăm bine şi avem o abordare care să permită ca România să absoarbă toţi banii nerambursabili de pe PNRR. Acest lucru înseamnă că trebuie să existe nişte permutări, pentru că am adus proiecte care erau bune, mature - şi care se puteau îndeplini până în august 2026 - şi le-am permutat pe componenta de împrumut. Am agreat că vom încerca să păstrăm toate proiectele pe care le mai avem, care sunt cu grad de risc scăzut, în ceea priveşte implementarea până în 2026 - şi să ne concentrăm împreună, la nivel tehnic, să discutăm de toate celelalte proiecte cu risc mediu”, a menţionat Dragoş Pîslaru.
Aproape un miliard de euro din PNRR, blocat de reformele amânate
România are la dispoziţie şase luni, începând din iunie, să rezolve trei jaloane din Cererea de Plată nr. 3 din PNRR pentru a debloca suma de 869 milioane de euro, susțin sindicaliștii din Ministerul Proiectelor Europene.
„La data de 28.05.2025, Comisia Europeană a emis Decizia nr. 3487, prin care a aprobat, în legătură cu Cererea de plată numărul 3, plata sumei de 1,279 miliarde euro, din care componenta de grant este 622 milioane euro, iar cea de împrumut este de 657 milioane euro. (...) Prin Decizia nr. 3490, din aceeaşi dată, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 milioane euro, din care componenta de grant este de 814 milioane euro şi cea de împrumut este de 55 milioane euro. România are la dispoziţie 6 luni pentru a rezolva trei jaloane din Cererea de Plata nr. 3 pentru a debloca suma de 869 milioane euro”, se arată în comunicat.
Primul jalon este legat de operaţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care sunt suspendate 330 de milioane euro.
Al doilea jalon (J 121) are legătură cu numirea șefilor din companiile de stat și vizează o procedură deschisă şi transparentă pentru selecţia administratorilor de companii din subordinea Ministerului Energiei, fiind vorba despre 43 de administratori care, în prezent, sunt revocaţi, iar suma suspendată este de 227 milioane de euro.
În cazul celui de-al treilea jalon vizat de suspendare (J215), referitor la pensii speciale, suma aferentă este de 231 milioane de euro.
