Secţia pentru judecători a CSM, atac la Iohannis: Nu acceptăm ordine de la altă putere
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că toate chestiunile care privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a acestei secţii, si nu a preşedintelui României.
„Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică”, subliniază Secţia pentru judecători a CSM, citată de News.ro.
Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a trimis, vineri, un comunicat de presă în care face precizări „în scopul lămurii opiniei publice cu privire la afirmaţiile cuprinse în comunicatul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 29 august”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
„Pentru corecta informare a opiniei publice, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilităţii cu funcţia de judecător şi a momentului în care aceasta apare. Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere Preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală”, arată sursa citată.
Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară, spune Secţia pentru judecători a CSM.
„Dacă depăşim standardele din Kyrgyzstan şi ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor. Raţiunea acestei derogări porneşte de la nevoia de a asigura bunul mers al justiţiei, prin folosirea experienţei deosebite a magistraţilor, ce cunosc, în mod direct, realist şi profund, problemele sistemului”, scrie în comunicat.
Reprezentanţii Secţiei pentru judecători a CSM dau exemplul ministrului justiţiei din Portugalia, care este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcţia de ministru al Justiţiei, aceasta a fost numită judecător la Curtea Supremă din Portugalia, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al Justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe această perioadă.
Conform sursei citate, ca atare, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al Justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia.
„În ceea ce priveşte legislaţia română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia. Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcţia de ministru al justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia”, mai scrie în comunicat.
Secţia pentru judecători a CSM susţine că incompatibilitatea propriu-zisă apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie.
„Analiza textelor legale şi interpretarea lor, în litera şi spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoştinţe juridice, implică rigoare şi interpretarea acestora în concordanţă cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuţie, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură. Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Preşedintelui României. Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică”, subliniază Secţia pentru judecători.
În comunicat se mai arată că Secţia pentru judecători a CSM va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independenţa puterii judecătoreşti de orice fel de presiuni şi imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.
„De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituţional, Secţia pentru judecători va acţiona, ferm şi fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiţia să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acţiunile ce au ca scop creşterea calităţii actului de justiţie şi a independenţei acestuia, în interesul milioanelor de cetăţeni, beneficiari ai actului de justiţie”, mai scrie în comunicat.
Iohannis a explicat motivele pentru care a respins-o pe Dana Gârbovan la Ministerul Justiției
Preşedintele Klaus Iohannis declara, miercuri, că el nu va gira prin deciziile sale susţinerea acestui guvern. „Nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Resping în integralitate remanierea propusă de premier”, anunţa preşedintele.
„Resping propunerea pentru ministrul justiţiei. Nu voi tolera să fie ignorat votul dat în 26 mai, când s-a blocat prin votul românilor programul PSD şi ALDE de a destructura justiţia, de a opri lupta anticorupţie şi de a baroniza total România. PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu”, spunea Klaus Iohannis, despre nominalizarea Danei Gârbovan.
Dana Gârbovan a scris pe pagina sa de Facebook că a luat act de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerea privind numirea sa în funcţia de ministru al justiţiei. „Voi răspunde public, punctual, motivelor preşedintelui, inclusiv aceluia că propunerea ce mă vizeaza este «total împotriva valorilor democratice», după ce acesta îşi va motiva în scris şi publica hotărârea”, adauga ea.
Reacția Secției pentru judecători a CSM, după ce Iohannis a respins-o pe Gârbovan
Ulterior, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a susţinut că motivarea prezentată public de preşedintele Klaus Iohannis pentru respingerea numirii Danei Gârbovan în funcţia de ministru al Justiţiei reprezintă „un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”.
Joi, Administraţia Prezidenţială a precizat că preşedintele Klaus Iohannis nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură.
„Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător”, adăuga sursa citată.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: News.ro
Etichete: klaus iohannis, CSM, magistrati, dana girbovan, independenta justitiei,
Dată publicare:
30-08-2019 21:24