Săptămâna Verde: Cum reușesc unele școli să îi facă pe elevi interesați și implicați. Exemple de bune practici în Educație

În realitate, “Săptămâna Verde” e percepută adesea ca o mini-vacanță, atât de elevi, cât și de profesori.

Diana Brătucu, director al Școlii ”Traian” din Craiova și Corina Silimon, director al Școlii ”Mircea cel Bătrân” din Turnu Măgurele povestesc, la Pro Verde, cum au abordat această provocare, pentru a-i face pe copii interesați și implicați cu adevărat în proiectele din Săptămâna Verde.

Ciprian Stănescu: Cum arată lucrurile în fiecare din școlile voastre? Care sunt principalele provocări pe care le aveți? Și înainte de asta să ne spui, pentru cei care poate nu știu, cum se stabilește Săptămâna Verde? Cine o stabilește?

Diana Brătucu: Săptămâna Verde este stabilită de către Consiliul Profesoral cu aprobarea Consiliului de Administrație într-o perioadă pe care Ministerul Educației o transmite școlilor printr-un ordin de ministru și este la latitudinea școlilor, astfel încât să nu fie în același modul cu Săptămâna Altfel și să fie 5 zile consecutive.

Citește și

Săptămâna verde la Târgu Mureș. Elevii s-au mutat din sala de clasă pe malul apei și au îmbinat teoria cu practica

La început când a apărut acest program, cu toții am fost foarte surprinși și debusolați complet pentru că niciunul dintre noi nu suntem specialiști în organizarea unor activități de acest fel, așa încât am învățat de fapt împreună cu elevii. Cea mai mare provocare a fost alegerea acestor teme, ca urmare în primul an a fost o amestecătură de tot felul de teme și activități din care aproape că nu am înțeles nimic, nici noi, nici copiii, dar a fost un exercițiu de învățare pentru noi profesorii pentru că ne-am dat seama ce știm fiecare, care sunt punctele noastre forte și ce putem să organizăm în viitor, astfel încât anul acesta ne-am focusat pe ceea ce am putut să facem bine și ceea ce a avut impact asupra copiilor.

Ciprian Stănescu: Când a apărut Săptămâna Verde, acum doi ani, ce ar fi trebuit să se întâmplă?

Diana Brătucu: Eu cred că ar fi trebuit să avem parte de un training și să ne spună, de fapt, ce vor de la noi. La început, metodologia a apărut foarte târziu, astfel încât noi nu prea știam ce vrea să spună poetul în poezie. Ca urmare, am făcut după capul nostru, am stabilit acea perioadă și am așteptat să vină precizări ca să vedem la ce ne referim și ce tipuri de activități.

Ciprian Stănescu: Corina Silimon, de la Turnu Măgurele, pentru voi cum a fost prima dată și chiar și a doua oară? Care au fost provocările?

Corina Silimon: Noi am fost puțin mai norocoși decât colegii noștri de la Craiova, deoarece aveam alături Reper21, activiști pentru mediu, care ne-au ajutat în toate demersurile de la proiectare, au fost alături de noi pe tot parcursul desfășurării activităților, ceea ce a fost un mare plus. Ne-au îndrumat, am făcut activități împreună, am conceput atât metodologic cât și faptic, au fost în școală toată acea săptămână și ne-a fost mai ușor anul acesta să perpetuăm activitățile pe care le-am început.

Ciprian Stănescu: Deci un prim tip and trick pentru acele școli care se vor uita la emisiune ar fi să ai alături un ONG sau o comunitate de activiști de mediu care să te ajute să construiești o Săptămână Verde, cu adevărat verde. Cum a fost cu cei de la Reper? Ce ați făcut efectiv?

Corina Silimon: Ne cunoscusem în acel an, am derulat împreună un proiect finanțat cu fonduri europene. Suntem membri în GAL Turnu 21, care a tras fonduri pentru orașul Turnu Măgurele, în parteneriat cu primăria și noi am făcut parte din acest parteneriat și am avut multe activități care au vizat problematica mediului.

În cadrul acestui proiect am înființat o grădină comunitară în curtea școlii, avem un spațiu generos, 200-300 de metri pătrați, cred că este suficient de mare pentru nevoile comunității.

Ciprian Stănescu: Și ce se întâmplă în această grădină comunitară în Săptămâna Verde?

Corina Silimon: Noi am ales să o desfășurăm în luna martie. Era propice începutului de sezon pentru pregătirea terenului, pentru straturi. Am fost ajutați de Emil Zorilă, un activist de mediu care este preocupat de principii ecologice de permacultură și am învățat copiii cum să cultive folosind metode mai puțin tradiționale. Nu o să avem roșiile legate pe arac tradițional, totul este un ecosistem, plantele se ajută între ele, nu se folosește atât de multă apă, iarba este lăsată să crească mai mult decât în mod obișnuit, protejează solul de uscăciune.

Această grădină este un spațiu pentru socializare, vin vecinii din jurul școlii, bătrâni, oricine poate să cultive. Deocamdată ne ocupăm noi cadrele didactice împreună cu părinți și elevi, mai multe elevi. S-a format un nucleu de copii care urmăresc, există un administrator, o elevă, Cristiana Ciobanu. Cristiana este administratora grădinii. Da, Emil ține legătura cu ea și o îndrumă și ea este ajutată de colegi să aibă grijă de plante.

Ciprian Stănescu: Voi ce ați făcut? Ce v-a ieșit în Săptămâna Verde, prima sau a doua tură?

Diana Brătucu: Anul acesta am învățat să ne luăm niște parteneri, pentru că resursa umană și expertiza noastră erau limitate, așa încât am adus alături de noi o asociație, asociația Anter și niște voluntari străini care au venit în România printr-un proiect finanțat din fonduri europene, un proiect de voluntariat care se numește Go4Green și ei împreună cu profesorii noștri și cu elevii noștri au creat o mini grădină urbană în care au plantat anumite plante care pot să supraviețuiască la umbră, au pus pietre, le-au aranjat în anumite forme, au pictat pereții școlii și pe lângă aceasta, cred că cea mai frumoasă activitate și cea mai de impact a fost un târg de economie circulară, pentru că, de data aceasta, anul acesta ne-a inspirat foarte mult din agenda pe care Viitor Plus a creat-o pentru Săptămâna Verde pentru liceu și gimnaziu și am preluat-o și noi.

Am reușit să facem a doua ediție a târgului de economie circulară, unde copiii și-au vândut obiecte folosite care se aflau în stare bună, cărți, jucării, chiar și haine și care puteau fi folosite de către colegilor mai mici pentru a le da o altă utilizare și noi le-am reinventat un pic, târgul era doar ca să facă schimb între ei, noi am pus și sume, adică au vândut, au făcut de fapt și o activitate antreprenorială și cu banii pe care i-am strâns, anul trecut am strâns 12.000 de lei, bani din care am cumpărat coșuri de colectare separată pentru fiecare clasă din școală, o stație meteo pentru orele de geografie, suporturi de biciclete și o seră care funcționează și astăzi, în care profesorii de educație tehnologică și biologie plantează cu copii anumite semințe sau plante, iar anul acesta banii au fost mai mulți, au fost 21.000 de lei și copiii au dorit să petreacă mai mult timp în aer liber, așa încât le-am cumpărat mese de ping pong, palete de tenis și de badminton pentru fiecare clasă și bănci pentru curtea școlii în care pot să deruleze ore în aer liber.
O parte dintre activități au fost, teoretice, astfel încât copiii să poată să capete câteva noțiuni fundamentale despre ce înseamnă colectare separată, protejarea mediului, lucruri mici cu impact mare. Copiii au participat la activități de ecologizare, au plantat puieți, o sută de copii, patru clase, împreună cu părinții lor și cu învățătoarele.

Au participat la crearea unei mini păduri, acolo unde și-au pus și numele în copăcei, fiecare copac a avut numele lor. Și au participat inclusiv la jocuri interactive online, adică Kahoot-uri pe care Viitor Plus le-a creat, astfel încât să învețe și ce înseamnă Săptămâna Verde și care sunt obiectivele ei, noțiune cu care ar trebui să ia contact în aceste perioade, fie că e anul ăsta, fie că e anul viitor, dar și lucruri care se referă la colectarea separată, pentru că noi ne-am propus acest obiectiv să învățăm copiii să colecteze separat și anul acesta chiar în Săptămâna Verde a derulat o campanie a Consiliului Școlar al Elevilor prin care i-am pus pe copii să colecteze sticle returnabile cu valoare și banii pe care i-au obținut, i-au folosit pentru echipamente.

Ciprian Stănescu: Corina, care au fost activitățile care au fost cele mai interesante pentru copii în Săptămâna Verde la voi?

Corina Silimon: În Săptămâna Verde am derulat un festival inedit pentru zona noastră cu titlul Festivalul ”Buen Vivir”, un concept nefamiliar, nou. Am luat contact cu acest concept de la prietenii noștri Bogdan Gioară și Ana Maria Pălăduși de la Reper21, care ne-au introdus în această lume magică.

Buen Vivir, care promovează, principiul “mai puține bunuri, mai multe legături”, promovează foarte mult legăturile dintre oameni și legăturile omului cu natura, respectul reciproc, echilibrul, armonia.

Designul apreciativ se bazează pe găsirea atuurilor, pe care le are școala, comunitatea în general și valorificarea lor. Noi am pornit de la identificarea nevoilor, ce nevoi avem, care ne sunt lipsurile, să vedem cum putem îndrepta. Am plecat de la atuuri, ne-am identificat, am format un grup, o echipă puternică.

Am lucrat și cu copiii pe aceeași tehnică. Am încercat să creăm un oraș al viitorului, Turnu Măgurele, la orizontul 2030, cum am arăta noi, școala noastră, cum ar arăta orașul. Am făcut o hartă a orașului, fiecare dintre echipe au încercat să găsească în locurile marcate de ei ce simțuri folosim în spațiul respectiv.

Ciprian Stănescu: De ce credeți voi că există în continuare foarte multe școli în România care nu se uită la Săptămâna Verde sau inclusiv la Săptămâna Altfel, ca la o oportunitate și mai degrabă ca la o corvoadă?

Diana Brătucu: Eu cred că sunt multe provocări de toate părțile, așa cum spuneai și tu, și din partea părinților și din partea profesorilor. Dacă ar fi să ducem copiii în niște excursii cu adevărat relevante, să vadă pădurea așa cum este ea și să aducem specialiști care să le prezinte ceea ce e important acolo și de ceea ce ar trebui să țină cont ar însemna resurse financiare care trebuie suportate de cineva și de obicei de către părinți.

Plus că aceste excursii nu se pot face oricând, ar trebui părinții să-și schimbe complet programul, să aducă copiii la școală într-un anumit interval sau să aducă copiii în acele excursii tematice pe care le-am propune.

Orice modificare, orice ieșire din zona de confort și lipsa de familiaritate cu activitățile sunt cele care reprezintă principalele obstacole în aceste activități. Și la noi în școală s-au derulat astfel de activități, adică s-au dus la film și au vizitat parcuri, adică au fost și zile de genul acesta.

O parte din activitățile noastre s-au derulat în școală, în incinta școlii, o parte afară, unii au fost, la stații de epurare, alții au fost la stații de colectare selectivă, alții au fost la stații meteo, dar au fost și alți copii care s-au plimbat în parc. Eu cred că faptul că Ministerul pentru anul viitor oferă o parte din banii aceștia pentru excursii este un lucru foarte important.

Ciprian Stănescu: Ce sfat ați avea pentru directorii și doamnele directori din întreaga țară pentru următoarea Săptămână Verde?

Corina Silimon: Eu i-aș sfătui să aplice această tehnică a designului apreciativ, pentru că întotdeauna probleme sunt de orice natură, fie de resursă umană, fie de resursă financiară. Și dacă găsim atuurile noastre, ce avem și ce putem să facem cu ce avem, nu cred că ar mai deveni o corvoadă. De exemplu, noi fiind un oraș mai mic, având pădure aproape, este un avantaj.

Am putut să mergem cu copiii împreună în pădure, un fel de picnic, profesoara de biologie și doamnele învățătoare le-au explicat despre tipologia găsită în pădure, despre arbore, despre insecte. Au făcut o oră verde, cu adevărat verde. Adică se pot găsi soluții alternative și atunci când nu ai resurse.

Diana Brătucu: Eu cred că e important să ne găsim niște parteneri, fie că sunt ei din ONG-uri sau că sunt părinți. Pentru că la o școală de 1300 de copii, cu siguranță găsim zece specialiști care pot să facă activități mult mai relevante decât le-am face noi profesorii. 

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu