Românii sunt mai chibzuiți cu banii. Lista de cumpărături s-a redus drastic în ultimele luni

Practic, românii au fost mai atenți la cumpărături, nu și-au mai umplut coșurile și au renunțat la anumite alimente.

Unii producători recunosc că au avut încasări mai mici, iar clienții sunt mai chibzuiți când ajung în magazine.

Cu pungi de cumpărături mai puțin voluminoase și coșuri nu la fel de pline, românii sunt mai atenți când merg în piețe și magazine. Lista de cumpărături s-a redus drastic în ultimele luni.

Clientă: „Sunt mult mai atentă”.

R: La ce ați renunțat?

Clientă: „La carne și brânză. Nu mâncam eu foarte mult, dar acum sunt tăiate de pe listă”.

Inflație record 

Apetitul tot mai scăzut al românilor pentru cumpărături este confirmat și de datele Institutului Național de Statistică.

Pe fondul unei inflații record de peste 14% înregistrată în lunile de vară, consumul de produse alimentare s-a temperat în a doua jumătate a anului.

În 2022 am avut cea mai mică creșterea a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul din ultimii patru ani, excepție fiind 2020 – anul pandemiei, când aproape toate sectoarele de activitate au fost reduse.

Imediat după ieșirea din criza sanitară, consumul a crescut, iar în 2021 creșterea a fost de peste 10 procente.

Anul trecut, consumul a fost susținut de vânzările la carburanți – care au înregistrat cele mai mari creșteri, de 9,6%.

Au urmat vânzările de produse nealimentare, iar alimentele au avut o creștere timidă de nici 2 procente.

Bogdan Glăvan, profesor universitar în economie: „Motivele pentru această încetinire, stabilizare sunt în primul rând veniturile reale ale populației care nu și-a mai permis creșterea consumului de alimente, în primul rând, dar și de bunuri nealimentare. În momentul în care avem o scădere a puterii de cumpărăre, a salariilor, a pensiilor, asta e însoțită de o temporizare a consumului”.

Consumul reprezintă 80% din PIB și este cel care susține în mare parte economia țării.

Totuși, în a doua jumătate a anului, investițiile în zona de infrastructură au crescut datorită unor proiecte finanțate cu bani europeni.

Ionuț Dumitru, economist: „În special investițiile publice, lucrări inginerești, au crescut cu peste 20%, care au dus contribuția investițiilor la un nivel mare, ca și contributor mare. Investițiile au contribuit mai mult decât consumul. Dacă ne uităm la nivel de sectoare, cel mai bine merg serviciile și construcțiile. Sectoarele care suferă este industria, care are vreo trei trimestre de scădere. Suferă în continuare, serviciile cresc. Partea de servicii susține activitatea economică”.

Însă un singur sector nu poate aduce bunăstare pentru întreaga societate, iar creșterea economică ar trebui să se reflecte și în buzunarele oamenilor.

Adina Mihăilescu, Institutul pentru calitatea vieții: „O mamă care are unul, doi copii în creștere, este vulnerabilă. Dacă mama este plătită la nivelul salariul minim, ea își acoperă cam trei sferturi din nevoile de bază. 75% – 80% din nevoile de bază ale familiei respective”.

Consumul, spun economiștii, va scădea și mai mult în următoarele luni din cauza ratelor și facturilor mari pe care românii le au de plătit.