Românii sărbătoresc 144 de ani de la Proclamarea Independenței. Ceremonii militare și religioase vor avea loc în toată țara
Ceremonii militare şi religioase au loc, duminică, în Bucureşti şi în întreaga ţară, cu ocazia zilei de 9 Mai. La evenimentele din Bucureşti participă ministrul Apărării şi alţi oficiali.
”Ceremonia militară şi religioasă de depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori cu prilejul aniversării Zilei Independenţei de Stat a României, Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 9 mai, începând cu ora 9.00, la monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă”, a transmis MInisterul Apărării Naţionale.
La aveniment va lua parte şi preşedintele senatului, Anca Dragu, transmite Agerpres.
Ceremonii militare similare, precum şi manifestări evocatoare (expoziţii tematice, gale de filme şi alte activităţi cu specific militar), vor avea loc în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile din ţară unde sunt monumente dedicate evenimentului.
Ministerul precizează că prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.
”Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii. Această zi a fost proclamată Ziua Independenţei de Stat a României”, a transmis Ministerul Apărării.
La 9 mai 1945 a fost semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârşitul, în Europa, al celei mai mari şi mai sângeroase conflagraţii mondiale din toate timpurile - Al Doilea Război Mondial.
Declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, este considerată piatra de temelie a procesului de formare a Uniunii Europene. Pornind de la acest imbold, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei. Un an mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea primului organism european de cooperare, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.
