Românii nu știu cum să reacționeze în caz de cutremur: „Tocul ușii și cam atât”
Degeaba se pregătesc autorităţile cum pot mai bine pentru o catastrofă, dacă cei mai mulţi dintre români nu ştiu ce au de făcut în cazul unui seism adevărat.
Informarea şi educarea populaţiei pot face diferența dintre viață și moarte, recunosc autoritățile. Numai că până acum nu s-a pus în practică un sistem prin care măcar cei mici să învețe la şcoală și grădiniță ce să facă în cazul unui cutremur.
A patra zi de simulare de seism, desfășurată în luna octombrie, a însemnat pentru autoritățile de la noi repetarea procedurilor de colaborare cu celalalte țări, în cazul în care, în urma unui cutremur, numărul de răniţi va depăşi puterile României.
Baza 90 de transport aerian est, în cazul unui dezastru real, locul din care vor fi transportați la spitalele din străinătate mulți răniți din România. În cazul acestui exercițiu, în ajutorul autorităților noastre au venit Slovacia, Suedia și Israel, care au trimis în țara trei aeronave.
Potrivit scenariului, răniții au fost aduși din spitalele mobile în bazăa cu două elicoptere MApN. Apoi au fost preluați de medici români şi străini și urcați într-un avion israelian. Pompierii au repetat scoaterea oamenilor de sub dărâmături, în mai multe clădiri părăsite. Prea puţini trecători auziseră de acest exerciţiu de amploare.
Cetățean: „M-am gândit ce să fac în caz de cutremur şi nu prea ştiu. Ştiu doar de tocul uşii şi cam atât."
Localnic: „Nu știu ce să fac în caz de cutremur. Nu ne-a învățat nimeni nicăieri."
S-a ajuns în această situație fiindcă în România nu există un program prevenire. În programa şcolară nu există ore în care copiii să fie învățați ce să facă în caz de cutremur. Cu alte cuvinte, nu conştientizam ce pericol ne poate paşte. Și ar fi nevoie de aşa ceva, pentru că Bucureștiul este predispus la cutremure masive. Unii experţi, citaţi de „The Guardian" susțin că Bucureştiul este cea mai periculoasă capitală europeană în caz de cutremur.
Raed Arafat: „Ce ne-a oprit? Nu ştiu ce ne-a oprit, dacă a fost ceva ce ne-a oprit. Poate şi reticența profesorilor să predea şi altceva decât materiilor lor."
Reporter: „Ce diferență ar face aceste reguli bine respecte?”
Arafat: „Diferența dintre viață și moarte. "
Conştientizarea pericolului ar trebui să fie legiferată, aşa cum se întâmplă de exemplu în Japonia. În campania „EXISTA VIAŢĂ DUPĂ CUTREMUR - LECŢIA JAPONEZĂ", echipa emisiunii „România, te iubesc" a arătat cum în Japonia marile corporaţii îşi trimit angajaţii odată pe trimestru în simulatoare de cutremur. La fel se întâmplă cu şcolile şi grădiniţele care îi învaţa pe elevi cum să se apere în cazul unui dezastru.
Cătălin Radu Tănase, Știrile ProTV: „Merge cu siguranță bine, însă se spune că nu te poți pregăti niciodată suficient de mult sau suficient de bine, pentru o calamitate naturală. Și spun asta, pentru că salvatorii români și cei străini și-au făcut, cu siguranță, temele și vor trage cu siguranță concluziile, numai că asta e o simulare, iar în cazul de dezastru natural, gândiți-vă că tot ce a fost simulat până acum capătă proporții infinite. Totul se complică, dacă stăm să ne gândim că vor fi blocuri întregi, clădiri care se vor prăbuși peste bulevarde, peste străzi, vor bloca căile de acces pe care în aceste zile, salvatorii, cu tot traficul din Capitala României, au putut să le parcurgă fără probleme. Pe de altă parte, mulți dintre salvatori, cei de la ISU, medici, ar putea să fie surprinși de dezastru în propriile lor locuințe și nu se știe, evident, câți vor supraviețui ca să poată să ne mai ajute pe noi, ceilalți, dacă vom avea nevoie în cazul unui dezastru. Dacă ne gândim ce spun seismologii, nu e o problemă de „dacă”, ci „de când”. Pe de altă parte, să nu uităm că totdeauna cel mai bine e să te întâlnești la jumătatea drumului, când cineva își întinde o mână să întinzi și tu mâna, la rândul tău, ceea ce înseamnă să nu te bazezi numai pe cei care te pot salva, ci să ai o minimă educație, ca să știi ce ai de făcut, să te pregătești pentru neprevăzut, pentru neverosimil, pentru o situație dramatică – de la radio, la lanterne, baterii, o rezervă de apă, de mâncare, medicamente. Toate astea pot să facă diferența dintre viață și moarte. Dacă, cu ocazia exercițiului, salvatorii și-au făcut temele și își vor învăța lecțiile, poate etapa următoare ar fi ca noi, populația, să învățăm ce trebuie să facem și cum putem să ne pregătim, pentru ca bilanțul să fie cât mai mic posibil.”
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
