Românii cumpără mai puțin după valul de scumpiri. De unde au tăiat

În aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) a scăzut față de martie 2026 cu: 1,4% în serie brută și 2,6% în serie ajustată sezonier

În aprilie, declinul a fost alimentat atât de scăderea vânzărilor de carburanți, cât și de reducerea cumpărărilor de produse alimentare și nealimentare, confirmând tendința de slăbire a cererii interne.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la:

• carburanți pentru autovehicule: -5,2% (brut) / -3,5% (ajustat)
• produse nealimentare: -0,9% / -1,4%
• produse alimentare, băuturi și tutun: -0,1% / -1,8%

Aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,7%), vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-0,7%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,6%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-2,1%).

Evoluția pe primele patru luni din 2026

În perioada ianuarie–aprilie 2026, comerțul cu amănuntul a continuat trendul descendent. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, volumul cifrei de afaceri a scăzut: -5,8% serie brută și -5,5% serie ajustată sezonier

Pe categorii, declinul cumulat a fost resimțit cel mai puternic în:

• produse nealimentare: până la -8,7%
• produse alimentare, băuturi și tutun: până la -3,8%
• carburanți: până la -2,0%

INS precizează că indicii de volum sunt calculați în condiții metodologice comparabile, utilizând indici de tip Laspeyres și deflatori de preț.

Analiza este realizată conform clasificării activităților economice CAEN Rev.2, iar seriile sunt ajustate în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare pentru a reflecta cât mai corect evoluția reală a consumului.

România, ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 9,5%, arată datele publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), în mai.

În cazul României, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a prezentat în mai Raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a explicat că va urma un val inflaționist, dar și că „cocoașa” ar urma să dispară în vară.

„Va crește până în iulie, nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se va duce până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru ca apoi în iuilie-august-septembrie să avem deja o inflație de 6%, iar spre sfârșitul anului peste 5% (...) undeva pe 5,5% la sfârșitul anului, în jurul acestui nivel e posibil ca și în Europa inflația să crească. S-ar putea ca în toamnă să nu mai fim campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi (...) În vară dispare cocoașa”, a declarat Mugur Isărescu.