Există posibilitatea înregistrării unor creșteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară după perioada 24–26 august. Aceste creșteri ar putea determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice, scrie News.ro.
ANAR mai arată că impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale și în creșterea frecvenței și duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500–2.000 m³/s.
Dunărea rămâne la un debit extrem de scăzut
„Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Acesta se situează semnificativ sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m³/s. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primei părți a intervalului, când se vor afla în ușoară scădere pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea”, transmite ANAR.
Instituția precizează că estimările prognostice pentru secțiunea Cernavodă au caracter orientativ, având în vedere impactul potențial al intervențiilor aflate în desfășurare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala.
„Aceste lucrări pot determina o reducere semnificativă a scăderii nivelurilor în secțiunea menționată”, notează ANAR.
De asemenea, conform aceleiași surse, precipitațiile înregistrate în ultima perioadă în bazinul superior al Dunării au condus la creșterea debitelor în această zonă, mai ales în amonte de Budapesta.
Cu toate acestea, estimările actuale, realizate pe baza celor mai recente informații și prognoze hidrologice transmise de Centrele de Prognoză Hidrologică din Ungaria și Serbia, indică pentru următoarele șapte zile menținerea unui regim relativ staționar al debitelor Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, în jurul valorii actuale de 1.400 m³/s.
De ce nu ajunge creșterea debitului din amonte în România
Creșterea produsă în bazinul superior nu se va resimți și la intrarea în România, din cauza scăderii înregistrate în ultimele zile a debitelor din bazinul hidrografic al râului Sava.
Acesta reprezintă principalul afluent din bazinul mijlociu al Dunării din perspectiva aportului de debit, explică specialiștii de la „Apele Române”.
Pentru o îmbunătățire semnificativă și stabilă a regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară sunt necesare cel puțin câteva episoade de precipitații importante cantitativ, cu o durată de două-trei zile și extinse pe suprafețe mari.
Acestea ar trebui să se producă nu doar în bazinul superior al Dunării, ci și în bazinul mijlociu, în special în bazinul hidrografic al râului Sava.
Speranțe pentru o creștere a debitului după 24 august
ANAR anunță că există totuși posibilitatea unei schimbări a situației după jumătatea lunii august, pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale.
„Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, există posibilitatea înregistrării unor creșteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară după perioada 24–26 august 2026. Aceste creșteri ar putea determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice”, precizează ANAR.
Instituția subliniază însă că o astfel de evoluție depinde de apariția unor precipitații suficiente și extinse în principalele bazine hidrografice care contribuie la debitul Dunării.
Potrivit ANAR, schimbările climatice ar putea accentua în viitor perioadele în care Dunărea înregistrează debite foarte scăzute.
„Conform studiilor și analizelor realizate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale și în creșterea frecvenței și duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500–2.000 m³/s”, precizează ANAR.
Instituția subliniază însă că estimările privind impactul potențial al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării prezintă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește efectele asupra valorilor minime extreme.
