Românii care au lucrat în străinătate întâmpină probleme la pensionare. Diferențele de legislație blochează procesul
Încet, încet diaspora îmbătrânește. Mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate au ajuns la vârsta pensionării. Potrivit datelor de la Casa de Pensii, numărul dosarelor de pensionare a crescut cu peste 10 la sută, în ultimii ani.
Cele mai multe cereri sunt din Germania, Canada, Spania sau Italia, țări unde trăiesc comunități mari de români. Diferențele de legislație și lipsa unui sistem digitalizat blochează însă procesul.
Un dosarul aparține unui inginer care a plecat în Canada, iar acum își dorește să se pensioneze. Zilnic, angajații Casei de Pensii București răsfoiesc astfel de cereri. Anual, sunt peste 5 mii de dosare.
Mariana Șerbănescu, directorul adjunct Casa de Pensii: „Dacă facem o comparație a anilor 2019 – 2021 a fost o creștere ca în jur de 10 la sută. Avem foarte multe dosare, cei din Germania sunt plecați înainte de revoluție, la cele din Canada sunt plecați și înainte și după. Să nu uităm că ne apropiem de persoanele care s-au născut în 1967 și acolo ne vom confrunta cu un volum foarte mare.”
Cele mai multe cereri vin din Austria, Germania, Franța, Spania sau Marea Britanie.
În acest moment, sunt aproximativ 90 de mii de români care locuiesc în diferite țări, dar primesc pensie și din România. Pentru cei care urmează să se pensioneze, procedurile sunt complicate și diferă de la un stat la altul. De exemplu, dacă locuiți în Germania, stat membru al UE, și doriți să primIți pensie și din România, trebuie să vă depuneți documentele necesare la autoritățile abilitate ale statului german. De acolo, actele ajung prin intermediul Poștei în România. Dacă locuiți însă în state non-UE , atunci trebuie să veniți personal în țară sau să împuterniciți pe altcineva. Atenție, însă, legislația este diferită de la un stat la altul, iar soluționarea unui dosar poate dura de la 2-3 luni până la 2 ani.
Mulți români au lucrat de-a lungul anilor în țări diferite, ceea ce îngreunează și mai mult procesul. În lipsa unui sistem digitalizat, oamenii vin personal în țară să își rezolve problemele. Pe lângă termenele lungi, în alte cazuri nu sunt calculați toți anii de muncă. Asa a pățit o femeie stabilită în Germania, care a lucrat în sistemul medical.
Tanța, româncă în Germania: „Fără să mă informeze îmi trimite o decizie de pensionare cu o sumă de 190 de lei pentru că la mine în cartea de muncă, o periodă nu există stampila spitalelor și nu au mai intrat în discuții perioada din 90 până în 93. Eu am lucrat 19 ani în România.
În septembrie, în evidența caselor teritoriale de pensii erau depuse peste 7500 de cereri pentru cetățenii care locuiesc în străinătate și încă 5 mii de dosare ale celor care au lucrat în străinătate, dar s-au întors în România.
Primii care au plecat în străinăitate, spun sociologii, au fost românii cu studii superioare. În special, ingineri, medici sau arhitecți.
Numai în 90, imediat după revoluție, au plecat peste 96 de mii de români, dublu față de 89. Unii intenționează să se întoarcă în țară.
Dumitru Sandu, profesor de sociolog: „Există un număr semnificativ de case relizate de migranți – oamenii astia s-au pregătit pentru revenire. România are nevoie ca de apă de competențe. Indiferent că sunt la pensie, trebuie stimulat, ajutat fluxul de revenire în țară pentru că sunt oameni care sunt mult mai critici, au văzut multe, sunt capabili să aleagă, să ajute.”
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost alocate 100 de milioane de euro pentru digitalizare sistemului de pensii.
Etichete: diaspora, pensionare, probleme,
.webp)
