România trece la ora de iarnă: ora 04.00 va deveni ora 03.00. Când se va renunța la acest obicei

62154659
Getty

Trecerea la ora de iarnă din 2020 se face în ultimul weekend al lunii octombrie, ceea ce înseamnă că, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi, iar ora 04.00 va deveni ora 03.00.

 

Ziua de 25 octombrie va fi astfel cea mai lungă zi a anului, pentru că are, practic, 25 de ore.

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care ţara noastră a trecut în noaptea de sâmbătă spre duminică a zilei 28/29 martie 2020, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) precizează că: ″În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″.

 

Renunțarea la schimbarea orei, începând cu anul 2021

După un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei.

Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021.

Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară.

Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.

Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată.

La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

 

De la ce a pornit acest obicei

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri, americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie).

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional (“Daylight saving time” - DST sau “summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară.

De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă de şapte luni, între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.

Alte ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Ce nu s-a văzut la TV. Gestul făcut de Gică Hagi după Georgia - România
FOTO Ce nu s-a văzut la TV. Gestul făcut de Gică Hagi după Georgia - România
Citește și...
Tânără de 18 ani din Gorj, bătută cu o bâtă de baseball de fostul iubit. Bărbatul a intrat mascat în casă cu doi prieteni

O tânără în vârstă de 18 ani din judeţul Gorj a fost bătută cu o bâtă de baseball, în propria locuinţă, de către fostul său iubit. Bărbatul, însoţit de doi prieteni, a intrat în casa tinerei la ora 4 dimineaţa, toţi trei având feţele acoperite cu cagule.

Radu Miruţă, despre acuzaţiile aduse de DNA șefului Armatei: Vom avea o analiză împreună cu preşedintele Nicuşor Dan

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a declarat că l-a informat pe preşedintele Nicuşor Dan despre situaţia generalului Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării, cercetat de DNA pentru complicitate la uzurparea funcţiei.

Șoșoacă, la televiziunea rusă de stat după incidentul dronei din Galați: „NATO și UE încearcă să împingă România spre război”

Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a susținut într-un interviu acordat Russia Today că România ar fi „împinsă” spre un conflict cu Rusia de către NATO și Uniunea Europeană, în contextul incidentului cu drona ajunsă pe teritoriul românesc.

Recomandări
Trei generali sunt în atenția anchetatorilor în dosarul șefului Armatei. Cum ar fi fost influențate locurile la buget

Armata Română este zguduită de un scandal de corupție, chiar la vârf.

CSM susţine că proiectul noii legi a salarizării a fost iniţiat cu încălcarea „flagrantă” a Constituţiei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, marţi, că proiectul de lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice a fost iniţiat cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor constituţionale şi legale.

Filmul crimei din Piatra Neamț, unde un polițist a fost ucis de fiul său. Ce le-ar fi spus martorilor după ce a comis fapta

S-au derulat scene îngrozitoare în centrul orașului Piatra Neamț. Un bărbat de 50 de ani, polițist la Serviciul de Permise și Înmatriculări, a fost înjunghiat și ucis pe stradă chiar de fiul său.