România trebuie să înceapă să renunțe, în următorii doi ani, la încălzirea pe lemne
O directivă a Uniunii Europene cere statelor înlocuirea acestui tip de combustibil, iar țara noastră și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență că va găsi soluții.
Extinderea rapidă a rețelei de gaze ar fi una dintre acestea. Ministrul Muncii a dat asigurări că nu se va ajunge în situația în care vreun român, care are acum sobă pe lemne, să înghețe în casă.
Cu peste 3 milioane și jumătate de gospodării în care iarna arde focul, lemnul este principala sursă de încălzire în România. 45 la sută dintre români îl folosesc, iar în mediul rural, procentul ajunge la 85 la sută.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La cererea Uniunii Europene, Romania s-a angajat să stingă focul în sobe din 2024 și să reformeze sistemul de încălzire. Reforma va diversifica mixul energetic în încălzire și răcire prin renunțarea la biomasa forestieră. Promisiunea este trecută în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Marius Budăi, ministrul Muncii: „Guvernul și cu autoritățile locale, trebuie să implementeze proiecte astfel încât distribuția de gaze, de exemplu, să crească în România.”
În România, extinderea rețelei de gaze a avansat lent în ultimii ani. În 2020 creșterea a fost de numai 3 procente și am ajuns la 43.500 de kilometri de conducte. În ultimii 6 ani, ritmul mediu de creștere a fost de puțin peste 700 de kilometri și dacă acesta se păstrează, României i-ar trebui 80 de ani ca să ajungă la o sută de mii de kilometri de rețea de gaz, cât are, de pildă, Ungaria.
Alecu Ioan, rectorul Universității de Agronomie din București: „În mediul rural gazele nu sunt, e un procent foarte foarte redus de localități care au acces la gaze. O rețea de distribuire a gazului la sate nu se face de azi pe mâine.”
Autoritățile din Lipova, Arad, se chinuie de 3 ani să aducă rețeaua de gaze în oraș. Au obținut finanțare de la TRANSGAZ, dar lucrările sunt ținute în loc de birocrație. Se așteaptă un aviz de mediu. La varianta unei centrale de termoficare s-a renunțat demult în zonă.
Localnic: „Am scos caloriferele și am pus teracote că în frig nu putem sta."
Localnic: „Iarna locuim în două încăperi. Eu aici și soția dincolo că dacă am încălzi în toate patru ar fi frig în toate patru."
Situația se repetă în toate blocurile din Lipova. Sunt 11 mii de oameni, doar aici, în această situație. Unii și-au transformat garajele în depozite pentru lemne și au inventat sisteme ca să ridice buturugile la etaj.
Conform directivelor Uniunii Europene, din 2024, acești oameni vor trebui să se reorienteze către alte surse de încălzire, de preferat, dintre cele regenerabile pentru că nici cărbunele nu va mai putea fi folosit mulți ani. În 2032 se va renunță și la el.
