România și restul țărilor estice nu reușesc să recruteze tineri în armată. „Să ne uităm la ce legi trebuie schimbate”

Republica Cehă a ratat de ani de zile obiectivele de recrutare pentru armată şi a reuşit cu greu să menţină nivelul trupelor. Acest lucru a făcut ca unităţile armatei să fie lipsite de personal şi incapabile să atingă nivelul de pregătire pentru luptă, iar invazia Rusiei în Ucraina, la marginea Europei de Est, reaminteşte cu claritate de ameninţarea potenţială a Moscovei la adresa regiunii. Iar cehii nu sunt singurii. Ţările din Europa de Est reuşesc cu greu să recruteze noi soldaţi şi să-i păstreze pe cei experimentaţi într-o regiune în care Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au graniţă comună cu Ucraina, relatează Reuters, preluat de news.ro.

Aproximativ 80 de elevi de liceu cehi au ales să îşi petreacă o parte din vară învăţând despre viaţa din armată în cadrul programului de pregătire de patru săptămâni desfăşurat într-o zonă militară închisă, la 94 km vest de capitala Praga. În timp ce instructorii strigă comenzi, zecile de elevi care participă la programul-pilot al armatei cehe, menit să stimuleze numărul scăzut de înrolaţi, se târăsc prin tufişurile pădurii purtând puşti de luptă şi învăţând poziţiile de tragere corecte.

Dar generalul Karel Rehka, şeful forţelor armate cehe, spune că sistemul actual este nesustenabil. El a declarat pentru Reuters că programul derulat de Brigada a 4-a de Desfăşurare Rapidă - o unitate militară care operează la doar 50% din capacitate din cauza lipsei de soldaţi - le oferă elevilor un gust timpuriu al vieţii militare.

„Vrem să descurajăm orice potenţial adversar în viitor. Dacă nu facem nimic în privinţa lipsei de resurse umane în armată, ar putea însemna că nu vom fi capabili să ne păstrăm pacea şi să descurajăm orice potenţial inamic", punctează generalul Rehka. „Nu putem face nimic fără oameni - dacă modernizăm echipamente şi nu avem suficienţi oameni competenţi şi motivaţi, sunt bani irosiţi", a avertizat Rehka.

În 2021, cehii au atins doar 56 % din obiectivul lor de recrutare, ajungând la 85 % în 2022, potrivit celor mai recente date ale armatei.

Și la Vest, la fel ca în Est

Ţările vest-europene din NATO se confruntă cu provocări similare. În iulie, Reuters a relatat că NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva oricărui atac al Rusiei pe teritoriul alianţei.

Însă problema loveşte mai aproape de casă pentru ţările est-europene care au petrecut patru decenii sub dominaţie sovietică şi care au avertizat de mult timp cu privire la ameninţarea unei Rusii mai agresive sub conducerea lui Vladimir Putin.

„De asemenea, considerăm că probabilitatea unei agresiuni ruse împotriva noastră nu este imposibilă în câţiva ani", a declarat pentru Reuters fostul ministru adjunct al apărării din Cehia, Tomas Kopecny, trimisul Pragăi pe probleme de reconstrucţie a Ucrainei. „Deci, în cazul în care Rusia atacă, trebuie să ştim că putem conta pe un anumit număr de soldaţi şi capacităţi", a subliniat el.

Guvernele au apelat la campanii digitale de marketing, au majorat bonusurile de înrolare şi au luat în considerare opţiuni, inclusiv un decret al Ministerului ceh al Apărării, intrat în vigoare la 1 septembrie, care reduce cerinţele medicale pentru soldaţii de carieră, rezerviştii şi noii recruţi.

Dar cu rate ale şomajului scăzute în toată Europa de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puţini bani decât pot câştiga în sectorul privat.

„Avem provocări. Acestea sunt legate de faptul că piaţa muncii de aici este foarte competitivă", a declarat pentru Reuters generalul-maior Karol Dymanowski, prim-adjunct al şefului Statului Major al forţelor armate poloneze.

Campania „Vacanțe cu armata”

În Polonia, oficialii guvernamentali şi militari spun că îşi ating ţintele de recrutare, plănuind să crească limitele recrutărilor, dar criticii se întreabă dacă obiectivul de a construi o armată care să cuprindă 300.000 de soldaţi este realist.

Cea mai mare ţară din Europa de Est încearcă, de asemenea, să crească cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB şi a lansat recent o campanie de recrutare denumită "Vacanţe cu armata", care oferă instruire militară de bază pentru cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani pe parcursul a 28 de zile.

Dar datele Ministerului Apărării arată că, în timp ce numărul de recruţi a crescut în cele mai recente cifre disponibile, un număr record de 9.000 de soldaţi profesionişti au părăsit serviciul în 2023.

În timp ce Dymanowski a declarat că acesta este un "proces natural", colonelul Bogdan Sowa, şeful Direcţiei de organizare şi recrutare din cadrul Statului Major al Poloniei, a explicat că există un grup considerabil care părăseşte armata la doar câţiva ani după începerea serviciului. „Încercăm să pregătim oferte mai atractive pentru ei, creând noi stimulente financiare", a spus Sowa.

Armata Ungariei - care nu a publicat cifrele de recrutare actualizate - a lansat o campanie media care utilizează panouri publicitare, reclame şi un serial TV cu tematică militară care urmează să fie difuzat până la sfârşitul anului 2024, pentru a găsi noi soldaţi.

România are avioane, dar n-are piloți

În România, guvernul a început campanii de recrutare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% din soldaţi şi alte grade profesionale.

România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaţionale, în timp ce guvernul a cumpărat mai multe avioane de luptă F-16, dar nu are suficienţi piloţi pregătiţi pentru a le pilota, notează Reuters.

„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci şi în alte ţări, pentru a-i stimula pe aceşti oameni (soldaţi în activitate) să rămână", a declarat o sursă din domeniul apărării pentru Reuters.

România şi alte ţări îşi pun speranţele într-o nouă generaţie de soldaţi, precum liceanul ceh John Dunka, care participă la tabăra de vară a armatei de lângă Praga şi intenţionează să se înroleze când va termina şcoala. „Purtarea acestei uniforme include un sentiment de mândrie", a declarat Dunka, ţinând în mână o puşcă de luptă Bren 2 neîncărcată în timp ce se afla într-o pauză de la exerciţiile militare. „Cu tot ce s-a întâmplat în lume, mă bucur că pot participa la o tabără ca aceasta", spune tânărul.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”