"Scoate zaharul din mancare, n-are niciun gust, nu vand nimic". Cum a ajuns industria sa ne otraveasca cu buna stiinta

×
Codul embed a fost copiat

Zaharul: energie sau drog? Partea II. Zaharul ingrasa chiar mai rau decat temutele grasimi saturate, o spun toti nutritionistii. Simpla renuntare la zahar ne poate scapa de kilograme nedorite, fara pic de dieta.

Usor de spus, greu de facut, fiindca zaharul e peste tot: in paine, in mezeluri, in sosuri si iaurt. Iar pe masura ce mancam, foamea noastra de zahar nu se potoleste.

Prajituri pufoase, imbaiate in sos de ciocolata, bomboane delicioase sau inghetata. Iti lasa gura apa? Ai vrea un desert? De ce sunt dulciurile irezistibile? Cum se face ca o singura muscatura provoaca in creierul nostru satisfactie, euforie chiar si, fara doar si poate, dorinta de mai mult.

Totul se reduce la biochimia creierului. Cand mancam ceva bun, centrul de perceptive a placerii, primeste dopamine - un neurotransmitator care ne face sa simtim placere. Cand suprastimulam cu zahar acest sistem de recompense, receptorii pentru semnalul dopaminei amortesc.

Dr. Anamaria Iulian, medic nutritionist: "Este o dependenta, ca orice dependenta."

Citește și
Zaharul: energie sau drog?
Generatia de copii XL, care nu va mai trai sa-si ingroape parintii: "Se tinea cu mainile de cap si imi cerea ceva dulce"

Cercetatorii explica: tot zaharul in exces ne-a dat peste cap un alt simt, cel al satietatii. Celulele grase secreta un hormon numit LEPTINA.

Dr. Calin Bucerzan, endocrinolog pediatru: "Merge in centrul foamei si il stimuleaza, deci, imi taie senzatia de foame."

Numai ca zaharul in exces produce grasime in exces si, odata cu ea, prea multa leptina si insulina. Mesajul catre creier ajunge distorsionat. Senzatia de satietate nu mai apare.

Dar cum cand oriunde intorci capul e plin de tentatii?

Autoritatile n-au reusit sa interzica nici macar chioscurile cu dulciuri din scoli, acum gasim in scoli si automate cu ciocolata calda. Tot greul cade pe umerii parintilor.

Intre timp, Anamaria, inspecteaza frigiderul Andreei si il curata de zahar:

"Avem un mustar, care are zahar, dar, pe de alta parte, mustarul care si amidon, care ii da consistenta. Amidonul este tot un zahar, sunt molecule legate de glucoza", spune Anamaria.

Anamaria o sfatuieste pe Andreea sa nu cumpere sosuri, dressing-uri sau maioneza.

Andreea si frigiderul ei trec testul nutritionistului. Insa, in timp ce mii de copii din Romania sufera din cauza kilogramelor in plus, fabricantii de mancaruri ne educa gusturile inca de la raftul pentru bebelusi.

Aici, gasim praf de cacao si cereale cu zahar adaugat. Desi medicina moderna interzice zaharul la sugari, de la varsta de 6 luni in sus, industria ne serveste zahar cu lingurita.

Cateva bomboane intr-un creuzet de platina, puse pe foc, isi consuma extrem de rapid energia. Valvataia dispare la fel de repede cum s-a si pornit.

Alaturi, solutia care aduce a verde de Paris, masoara de fapt nivelul de zahar din mezeluri.

Anca Gavril, sef Laborator LAREX: "In patru felii de salam, pot sa am o lingurita de zahar."

Iar sandwich-ul e considerat alternativa sanatoasa la cornul cu ciocolata pe care il cumpara copiii la chioscul din scoala.

De ce pun producatorii atat de mult zahar in mancare?

Gheorghe Blaj, nutritionist: "Pentru ca produsul este lipsit de nutrient si ca sa-l faca irezistibil... Scoate zahar, n-are niciungust, e sintetic, fad, nu vand nimic."

Mai toata lumea, cu mic cu mare, manaca cereale cu lapte, sunt prezentate drept alternative sanatoasa, cu fibre.

 

Domnul profesor de la Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor din Galati, care scoleste viitorii procesatori, admite ca industria ne otraveste cu buna stiinta.

Zaharul e o substanta relativ noua, se fabrica din sfecla abia din secolul al XIX-lea. E un di-zaharid, o molecula de glucoza legata de una de fructoza: cand il inghitim, cele doua se despart. Glucoza cheama insulina care o transporta la celule. Fructoza, in schimb, se transforma in grasime.

Procesatorii au inlocuit deja zaharul cu siropul de porumb, mai ieftin, dar si mai pervers decat zaharul.

Practic, procesatorii au gasit dulcele miraculous, care nu provoaca diabet si creste vanzarile, fiindca te face sa vrei sa mananci sau sa bei mai mult. In America de Nord, acest experiment "nutritiv" a esuat: fructoza din porumb a reusit cu succes doar sa mareasca numarul de obezi.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
"Acum realizez ce-am mancat atata timp!" Ce se ascunde in iaurtul cu fructe, berea cu lamaie si sucul 100% de portocale

Zaharul: energie sau drog? Partea III. Cat zahar v-ati pune intr-o limonada facuta acasa. 11 lingurite la jumatate de litru vi se pare prea mult? Este reteta pentru cele mai vandute sucuri acidulate.

Generatia de copii XL, care nu va mai trai sa-si ingroape parintii:
Generatia de copii XL, care nu va mai trai sa-si ingroape parintii: "Se tinea cu mainile de cap si imi cerea ceva dulce"

Zaharul: energie sau drog? Partea I. Zaharul e un drog care provoaca dependenta. Este ceea ce arata multe studii, care ne avertizeaza ca dulcele se ascunde sub multe forme.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.