Reguli noi pregătite de Guvern pentru piața crypto, pe lângă impozitare. Ministerul Finanțelor va avea o comisie specială

Vor fi noi obligații pentru cei care au câștiguri din aceste monede, dar și pentru platformele pe care se fac tranzacţiile, iar autoritățile ar urma să aibă o imagine a banilor din această piață.

Schimbările trebuie să fie gata până la primăvară, înainte de campania electorală.

Guvernul vrea să monitorizeze și să taxeze tranzacțiile în care sunt folosite criptomonede, spune ministrul finanțelor.

Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: „Vom ieşi deja cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieţei crypto — autorizarea companiilor care activează în domeniu, modalităţile prin care acestea intră pe piaţă şi impunerea impozitelor pentru tranzacţii.”

Citește și

Piața crypto este zguduită din nou, unul dintre cei mai mari creditori de criptomonede ia în considerare falimentul

De exemplu, Autoritatea pentru Digitalizare ar putea aviza tehnic furnizorii de criptomonede, fie că este vorba despre bancomate sau platforme de schimb. Iar Ministerul Finanțelor, printr-o comisie specială, se va ocupa de autorizarea lor. Autoritățile vor avea așadar date clare, cu nume și prenume.

Claudiu Cazacu, specialist piețe internaționale: „Partea de cunoaștere a clientelei și prevenirea spălării banilor este esențială. Ce se dorește acum este atât o transparentizare a domeniului, cât și o generare de resurse. Ce poate face reglementarea este să inducă niște restricții, controale și verificări, dar e dificil ca această plasă să acopere tot spectrul posibilităților de schimb comercial.”

Autoritățile de la noi vor să transpună în legislația noastră reguli europene, în condițiile în care piața cripto are zeci de mii de monede virtuale, iar cea mai valoroasă dintre ele, bitcoinul, a ajuns să coste peste 100.000 de dolari.

Andi Cristea, europarlamentar: „România este obligată să respecte regulamentul european, avem datoria de a sprijini industria autohtonă, în special exchange-urile românești de cripto. Industria crypto, deși inovativă, poate fi riscantă, reglementarea trebuie să protejeze investitorii, fără a sufoca inovația locală.”

Odată cu reglementarea, ar apărea și noi afaceri care să se ocupe de intermedierea schimburilor între monedele virtuale și bani clasici, dar și de raportare datelor către autorități, așa cum se întâmplă deja în cazul marilor platforme de tranzacționare la nivel global.

Datele de la ANAF arată că în ultimii ani au scăzut sumele declarate drept câștiguri din tranzacționarea monedelor virtuale. În 2023, au fost declarate câștiguri de 712 de milioane de lei din tranzacțiile cu crypto, cu 45% mai puțin față de 2021.

Annemarie Fabian, specialist fiscal: „În România, astăzi, se plătesc două taxe pentru veniturile din crypto - impozit 10%, și o contribuție de sănătate. Când depășim anumite praguri, plătim sau nu contribuția la sănătate.”

Totuși, autoritățile recunosc că nu au o imagine clară a banilor din piața criptomonedelor.

În 2022, ANAF a descoperit 100 de companii și persoane fizice care nu au declarat tranzacții cu monede virtuale în valoare de peste 850 de milioane de lei.

BNR: Mirajul banilor nemunciți este mare dar și riscurile sunt imense

Criptomonedele nu sunt (suficient) reglementate și nu se supun legilor de siguranță financiară, ceea ce le face volatile. Economiștii le recomandă celor care vor să cumpere monede digitale să investească doar suma pe care sunt dispuși să o piardă, nu bani de care au nevoie să traiască. BNR a atras în repetate rânduri atenția că aceste monede sunt speculative și riscante și că achiziționarea lor trebuie tratată cu multă atenție.

Mai mult, Eugen Rădulescu, unul dintre cei mai reputați directori din cadrul BNR, (fost președinte al CEC Bank, cel care a pornit valul de reforme la banca de stat), actual consilier al guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu, a descris pe site-ul de opinii al Băncii Naționale piața de cryptomonede și îmbogățirea din ele drept un miraj, pe fondul unei propagande bine-gândite.

„Cum poți să iei bani de la alții, fără ca tu să muncești? De exemplu, joci la loterie. Unul din câteva milioane de jucători câștigă foarte mulți bani, pe care i-au dat, de bunăvoie, ceilalți participanți la joc. “Sută la sută dintre cei care au câștigat au jucat” – o excelentă reclamă de la o loterie, care îi incită pe cei cu spirit de aventură să cumpere unul sau mai multe bilete la loterie, în speranța că vor fi între cei… sută la sută! De fapt, probabilitatea de câștig este infinitezimală, iar câștigul este doar redistribuirea unei părți din costul biletelor de loterie (restul fiind costuri de administrare a loteriei, profituri și impozite). Dar mirajul câștigului fără muncă este foarte mare", a scris Rădulescu.

Articol recomandat de sport.ro

Dezvăluire-bombă: cât a cheltuit ITIA ca să distrugă cariera lui Halep