Regele Mihai implineste astazi 95 de ani. Mesajul Principesei Margareta
La 25 octombrie 2016, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) implineste 95 de ani. Nascut la Sinaia, Mihai I este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) si al reginei Elena, principesa a Greciei.
Dupa decesul regelui Ferdinand (12/24 august 1865-20 iulie 1927), bunicul sau, in conditiile in care printul Carol, mostenitor al tronului, renuntase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al Romaniei, la numai sase ani.
Din cauza varstei, prerogativele demnitatii regale au fost asumate, in 1927, de o Regenta (1927-1930), in componenta careia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan, presedintele Curtii de Casatie si Justitie. Mihai I a studiat sub indrumarea celor mai ilustri profesori.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La 25 octombrie 1937 a primit gradul de sublocotenent in cadrul Batalionului I vanatori de munte, iar la 14 septembrie 1940 a fost avansat la gradul de general de divizie. In 1941, cu prilejul aniversarii zilei de 10 mai, a devenit maresal al armatei romane. In 1943 a obtinut brevetul de pilot de avioane.
Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretentie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit in tara, in 1930, proclamandu-se rege. In aceasta situatie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Dupa o domnie controversata, Carol al II-lea a fost obligat sa abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu si-a asumat atributiile de decizie in stat.
Incepand cu 1943, in jurul regelui, s-a coagulat o opozitie antiantonesciana, pe fondul schimbarilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
La 23 august 1944, ora 22.30, prin Proclamatia catre tara, difuzata de posturile de radio, regele Mihai anunta "iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite". in acelasi timp, s-a anuntat formarea unui guvern de uniune nationala care a fost insarcinat cu incheierea pacii cu Natiunile Unite: "din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite".
Comentand desfasurarea evenimentelor din august 1944 din Romania, radiodifuziunea britanica relata chiar in 23 august: "gestul Romaniei va avea efecte profunde", iar postul de radio american din Europa, din aceeasi seara, sublinia: "De acum inainte Romania este un nou aliat in tabara Natiunilor Unite, ea manifestand vointa de a se alatura la lupta care se duce impotriva inamicului comun". Referindu-se la aceleasi evenimente, Radio Paris conchidea: "Franta considera ca, prin urmarile actului de la 23 August 1944, Romania a contribuit la reducerea duratei razboiului cu cel putin sase luni".
In urma incheierii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, monarhul roman a fost decorat cu ordinul Pobeda (Victoria), cea mai inalta distinctie militara sovietica si una dintre cele mai rare din lume ''pentru actul curajos al cotiturii hotarate a politicii Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alierea cu Natiunile Unite''. Ordinul Pobeda a fost acordat doar de 20 de ori, mai multor lideri sovietici, dar si la cinci lideri straini, intre care si regele Mihai I.
Dupa 1944, treptat, atributiile regelui au fost reduse pana cand au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. In 1947, in conditiile ocupatiei militare sovietice si a eliminarii de pe scena politica romaneasca a partidelor politice traditionale, PNT si PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol in calea subordonarii tarii intereselor dictate de Moscova.
La 30 decembrie 1947, politicienii comunisti l-au fortat pe regele Mihai I sa abdice si sa paraseasca tara, in ianuarie 1948, impreuna cu familia. La scurt timp, acesta a facut declaratii privind abdicarea sa fortata. Reactia conducerii comuniste nu a intarziat sa apara, in urma deciziei Consiliului de Ministri din 22 mai 1948, familiei regale i s-a retras cetatenia romana si i s-au confiscat bunurile membrilor sai.
Mihai I s-a casatorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu Ana de Bourbon Parma, din familia regala a Danemarcei. Altetele lor regale au cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964).
Familia Regala a locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la vila Sparta din Florenta, locuinta reginei mama Elena. Din 1949, regele Mihai I si regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi, in Marea Britanie, unde au locuit pana in 1956, cand s-au stabilit in Elvetia la Versoix, langa Geneva. A supervizat activitatea Comitetului National Roman, gandit ca un guvern al Romaniei in exil. A pastrat legatura cu refugiatii romani din strainatate si s-a adresat tarii prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Libera.
In aprilie 1992, fostul suveran, impreuna cu familia sa, au sarbatorit, pentru prima oara dupa 44 de ani, zilele de Paste la Manastirea Putna si au vizitat Bucurestiul, in cadrul unei vizite cu caracter privat.
Totodata, de marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele lor publice, Majestatile Lor au participat la diverse manifestari organizate fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.
La 21 februarie 1997, prin Hotararea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Ministri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetatean roman.
In cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a Romaniei, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastica si mostenitor la sefia Casei Regale a Romaniei.
Mihai I este membru de onoare al Academiei Romane (19 decembrie 2007) si i-au fost acordate de-a lungul timpului titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si de Cetatean de Onoare al municipiului Timisoara (21 mai 2009), titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia "Dr. Alexandru safran", din partea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (13 octombrie 2010), distinctia "The Freedom of the City of London" din partea Guild of Freemen of the City of London pentru ca a scurtat "cu cel putin sase luni" cel de-Al Doilea Razboi Mondial salvand mii de vieti (10 mai 2011), titlul de cetatean de onoare al orasului ceh Kromeriz acordat in semn de recunostinta pentru rolul pe care l-a jucat in cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in eliberarea de sub ocupatia nazista a mai multor orase (23 octombrie 2011).
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul ca regele Mihai se retrage din viata publica, dupa ce a fost diagnosticat cu leucemie si cancer, fiind supus unei interventii chirurgicale. Casa Regala va fi reprezentata in toate actiunile publice de catre fiica sa Margareta, Custodele Coroanei. ''Consiliul Regal a luat nota de starea de sanatate a Majestatii Sale, care a fost supus recent unei operatii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicala sunt: Ťcarcinom epidermoid metastazantť si Ťleucemie cronicať. Majestatea Sa urmeaza un tratament complex si solicitant, care il impiedica sa apara in public, si va petrece, de aici inainte, o perioada de refacere'', a anuntat, din Elvetia, Andrew Popper, seful Casei Majestatii Sale.
Regina Ana, sotia regelui Mihai a murit la 1 august 2016, in Elvetia. Inmormantarea a avut loc, la 13 august, la Curtea de Arges, in noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala.
Mesajul Principesei Margareta
Regele Mihai a trait aproape un secol cu simtul datoriei, cu credinta si cu iubire de tara, afirma principesa Margareta, intr-un mesaj transmis cu ocazia implinirii varstei de 95 de ani de catre fostul suveran.
"Sarbatorim impreuna pe Regele Mihai, tatal meu, ajuns astazi la varsta de 95 de ani. Aniversarea Majestatii Sale are loc in anul implinirii a 150 de ani in care Coroana Romana a servit istoria Romaniei, identitatea si continuitatea natiunii. Regele Mihai a trait aproape un secol de viata cu simtul datoriei, cu credinta si cu iubire de tara. Copil, el a reunit sperantele natiunii, a reprezentat Statul si institutiile sale. Mai tarziu, Regele, impreuna cu Regina-mama Elena, s-a opus cu demnitate si curaj unui deceniu de sangeroase dictaturi succesive. Dupa 1947, Regele Mihai a reprezentat simbolul a trei virtuti: statalitatea, Coroana si democratia. in ultimii aproape 27 de ani, Regele ne-a invatat, prin puterea exemplului personal, principiile in care a crezut tot timpul: generozitatea, loialitatea, spiritul de raspundere", se arata in mesaj.
Principesa indeamna la aducere aminte fata de regina Ana, cea care "i-a stat alaturi regelui, cu devotament, intreaga sa viata".
"Sa ne aducem aminte astazi de Regina Ana, mama mea, care i-a stat alaturi Regelui, cu devotament, intreaga sa viata. Povestea de dragoste a parintilor mei a mers mai departe decat destinul lor personal. Regele Mihai si Regina Ana au trait impreuna povestea unui exil, a unei tari si a unei jumatati dintr-un secol greu de inteles. Sa ne aratam admiratia, iubirea si respectul fata de Regele Mihai si sa-i uram liniste si sanatate!", mentioneaza Custodele Coroanei Romane.
Omagiul adus fostului suveran de Biblioteca Nationala a Romaniei
Expozitia "Regele Mihai I al Romaniei, un destin in slujba tarii", de marti, la Biblioteca Nationala
Expozitia "Regele Mihai I al Romaniei, un destin in slujba tarii", care isi propune sa ii aduca un omagiu fostului suveran la implinirea varstei de 95 de ani, se va deschide marti, de la ora 12,00, la Biblioteca Nationala a Romaniei.
Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, prin selectia de fotografii si documente de arhiva extrase din presa interbelica si postdecembrista, expozitia surprinde momentele cele mai importante ale vietii Regelui, asa cum sunt ele reflectate in colectiile Bibliotecii Nationale.
Acestea infatiseaza momente de la nasterea sa, in 1921, prima urcare pe tron, in iulie 1927, detronarea provocata, in iunie 1930, de Regele Carol al II-lea, tatal sau, si revenirea pe tron, in septembrie 1940, pana la momentul abdicarii fortate si al exilului, in decembrie 1947.
"Dupa caderea regimului comunist, reintoarcerea sa in tara - desi fireasca - s-a dovedit, in primii ani postrevolutionari, un drum sinuos, dificil. Reintegrarea Majestatii Sale si a Casei Regale in viata Romaniei este ilustrata prin extrase din presa care reflecta prima vizita, facuta in 1992, dupa 45 de ani de exil, momentul reprimirii cetateniei romane, in 1997, si impresionantul discurs tinut in Parlament, in data de 25 octombrie 2011, la implinirea varstei de 90 de ani", precizeaza comunicatul.
Expozitia include, de asemenea, o selectie de carti dedicate personalitatii Regelui Mihai si Casei Regale a Romaniei, publicate de editurile romanesti dupa 1990, la vernisaj fiind invitati reprezentanti ai catorva dintre cele mai importante edituri care s-au implicat in acest demers, unele dintre acestea avand colectii/serii dedicate Casei Regale a Romaniei.
Expozitia, la care intrarea este libera, va putea fi vazuta pana la 31 ianuarie 2017.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
