Recolta de cireșe, amenințată de stolurile de grauri. Fermierii au cumpărat „tunuri”

×
Codul embed a fost copiat

Afectate deja de vremea capricioasă, cireșele sunt distruse acum și de grauri.

Ca să alunge stolurile de păsări, unii fermierii au cumpărat mici tunuri pe care le-au amplasat între pomi și le-au programat să facă zgomot la un anumit interval de timp. Așa reușesc, spun ei, să salveze recolta de cireșe.

O livadă de cireşi din Aiud, întinsă pe patru hectare, este apărată mai nou cu tunul de grauri. Acesta produce un zgomot asemănător unei puşti şi sperie păsările care atacă foarte mult cireşii.

Aparatul poate fi cumpărat, fără autorizaţie specială, din magazinele pentru utilaje agricole. Costa 800 de lei, însă fermierii care vor să îl folosească trebuie să respecte nişte reguli, cum ar fi limita de decibeli şi distanţa faţă de zonele locuite. Şi, cel mai important, să se asigure că nici o persoană nu se va apropia de tun, astfel încât să fie rănită în cazul unei explozii.

Liliana Tomoioagă, directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Vinificație și Viticultură Blaj: „Deşi am avut dispozitive de protecţie pe soiurile timpurii, cam 20% din producţie a fost distrusă. În primul rând, atacă vârfurile şi cireşele foarte coapte”.

Citește și
Varza
Ce are special varza românească față de cea de import. Anul acesta se vinde și cu 3 lei kilogramul

Aceeaşi situaţie este şi în judeţul Cluj.

Proprietar: „Problema cea mare este că nu doar le consumă, ci este şi o sursă de boli micotice la cireş. Dacă se infectează aceste fructe şi celelalte de lângă, sunt şanse mari să se infecteze şi să se compromită recolta”.

Dr. Lukacs Lehel, directorul Stațiunii de Cercetări Horticole USAMV Cluj: „Perioada de coacere a cireşelor se suprapune cu perioada de clocire şi au nevoie de un aport mai mare de hrană şi de energie. Atunci ataca şi livezile. Formează stoluri impresionante, de cinci sau șase mii de exemplare”.

Explicaţia este că omul a ocupat, prin agricultură, zonele în care trăiesc graurii.

Teodora Domșa, Societatea Ornitologică Română: „Prin creşterea suprafeţelor care sunt cultivate cu acelaşi lucru, în acest caz cireşele, care le plac foarte mult, va creşte şi numărul populaţiilor care se hrăneşte cu acel tip de hrană. Astfel ajunge să fie o problemă această specie, care este socială, circula în stoluri şi va produce pagube”.

Potrivit ornitologilor, pe teritoriul României trăiesc între trei și șase miloane de grauri.

Citește și...
Fermierii care s-au unit în cooperative agricole pot accesa mai ușor fonduri europene
Fermierii care s-au unit în cooperative agricole pot accesa mai ușor fonduri europene

„Unde-s mulți, puterea de vânzare crește”, spun fermierii care s-au unit în cooperative agricole. Și-au dat seama că împreună pot face un profit mai bun și pot accesa mai ușor fonduri europene.

Ce are special varza românească față de cea de import. Anul acesta se vinde și cu 3 lei kilogramul
Ce are special varza românească față de cea de import. Anul acesta se vinde și cu 3 lei kilogramul

Varza românească a câștigat lupta cu cea din import. Dacă anii trecuți piețele noastre erau pline cu varză din Europa, în special Macedonia și Grecia, acum se caută cea autohtonă.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.