Rechizitoriul Black Cube: Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a încercat compromiterea șefei DNA pentru că i-a distrus cariera

Daniel Dragomir a fost trimis în judecată în dosarul Black Cube, fostul ofițer SRI fiind acuzat de DIICOT că ar fi plătit un milion de lire unor israelieni pentru compromiterea fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Interesant este și faptul că Black Cube a mai avut o misiune în România, în care era vizată tot activitatea DNA, cu un an înainte, în 2015, dezvăluie rechizitoriul DIICOT.

Rechizitoriul DIICOT cu privire la dosarul Black Cube poate fi citit la finalul acestui articol.

Citește și

Laura Codruța Kovesi a mai câștigat un proces cu Inspecția Judiciară. Despre ce este vorba

Fostul locotenent-colonel SRI Daniel Dragomir este acuzat de “săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice și instigare la violarea secretului corespondenței, în formă continuată”.

Rechizitoriul întocmit de DIICOT conține informații detaliate și spectaculoase despre operațiune orchestrată de Daniel Dragomir, în colaborare cu spionii israelieni de la firma Black Cube.

Operațiune de compromitere a șefei DNA a fost numită Tornado și s-a desfășurat într-un interval foarte scurt de timp, în perioada martie-aprilie 2016.

Dragomir o considera pe Laura Codruța Kovesi responsabilă pentru ”distrugerea” carierei sale

Principala motivație a fost ancheta DNA care îl viza pe Dragomir și care a dus, de altfel, la condamnarea definitivă a acestuia la 3 ani și 10 luni de închisoare, pe 18 iunie 2020. 

”Plecând de la această sesizare şi cercetare penală, şi considerându-se atât nedreptăţit profesional cât şi investigat abuziv, inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Potrivit procurorilor, ”pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală”.

Daniel Dragomir a acționat în contextul în care atunci se discuta despre reînvestirea lui Kovesi la șefia DNA.

”După trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul Bucureşti, la începutul anului 2016, inculpatul D.D. a decis că o campanie denigratoare la adresa *** ar putea avea un efect optim inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său. Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către preşedintele României a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanșarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituţiei pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A.”.

Fostul ofițer SRI era conștient că nu putea finanța singur o astfel de operațiune, motiv pentru care a cooptat persoane potente financiar, care aveau același interes cu el, de compromitere a șefei DNA.

”Conştient fiind de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, inculpatul D.D. a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională”.

Dragomir urmărea reintegrarea sa în SRI

Practic, Dragomir urmărea reintegrarea sa în SRI, în primul rând, dar și interesele oamenilor de afaceri pe care i-a cooptat de a scăpa de acuzațiile DNA.

”Astfel, inculpatul D.D. a acţionat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane. Aceste persoane din spatele operaţiunii puteau proveni din medii direct interesate de strategia inculpatului D.D. (sferă din care pot face parte oameni de afaceri cercetaţi penal de către D.N.A., oameni din zona politicului sau din alte zone de putere), persoane care în cunoştinţă de cauză, au girat, susţinut (atât moral cât şi financiar) şi determinat demersurile infracţionale ale inculpatului D.D. , în ansamblul lor. Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime). Inculpatul era totodată conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Potrivit procurorilor, activitatea companiei israeliene Black Cube era aparent legală, dar operațiunea de compromiterea a șefei DNA nu ar fi putut fi realizată decât prin încălcarea legii.

Iar comisionul de succes pe care companie ar fi putut să-l primească era impresionant: 350.000 de lire sterline.

”Deşi în mod public, activitatea companiei este aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică – atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în înteresul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline). Astfel a fost demarat și proiectul „Tornado”, ce a format obiectul cercetărilor în cauza pendinte, ale cărui activități desfășurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România – procurorul şef al DNA de la aceea data”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Avans de 150.000 de euro

Prima întâlnire dintre Daniel Dragomir și cei doi reprezentanți ai companiei, care și-au recunoscut ulterior vina în fața procurorilor, a avut loc pe 1 februarie 2016, când a fost alcătuit și planul de acțiune.

”În cadrul întâlnirii iniţiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discuţii legate atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor şi metodelor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor precum şi orice fel de date informatice – fişiere şi eventuale alte înregistrări, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate şi coordonate pentru efectuarea investigaţiilor şi obţinerea respectivelor date, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, modalitatea de diseminare în media naţională şi internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit. Astfel, la finalul acestei prime întrevederi, inculpaţii au căzut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilităţilor, metodelor şi resurselor financiare şi umane ce vor fi angrenate în respectiva operaţiune, inculpatul D.D. asumându-şi ca în scurt timp să obţină concursul şi sprijinul concret şi efectiv din partea altor persoane influente care să susţină proiectul atât din punct de vedere financiar cât şi din perspectiva diseminării datelor ce vor fi obţinute, pe canalele presei din România”, se precizează în rechizitoriul DIICOT.

Ulterior, fostul ofițer SRI se întâlnește din nou cu israelienii, pentru stabilirea unor noi detalii ale planului, moment în care se face și prima plată, un avans de 150.000 de euro:

”În prima parte a lunii martie 2016, inculpatul D.D. îi confirmă inculpatului D.Z. obţinerea interesului şi sprijinului necesar, la scurt timp, respectiv la data de 16.03.2016, având loc cea de-a doua întâlnire a acestora în Bucureşti. Momentul negocierii şi conturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul D.D. a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 EUR, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administrația prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte reînvestirea fostei şefe a D.N.A.”.

DIICOT detaliază și ce presupunea operațiunea Tornado: 

”Mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind un înalt oficial din România, respectiv procurorul-şef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia. În acest caz însă, strategia aleasă pentru obținerea informațiilor și modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activități specifice unui grup infracțional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţii D.D. şi D.Z.. Planul infracţional, discutat în prealabil la întâlnirile cu inculpatul D.D. din 01.02.2016 şi 16.03.2016, a fost stabilit exact de către inculpaţii D.Z. şi A.Y., aflaţi la conducerea serviciului BlackCube, prin care au fost şi finanţate activităţile infracţionale derulate pe teritoriul României. Grupul infracţional organizat astfel iniţiat şi constituit (prin acţiunile şi faptele concrete mai sus descrise) a avut în fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al poziţiei şi ierarhiei membrilor, o durată în timp şi o continuitate specifică, precum şi o coordonare a activităţilor concrete ale membrilor executanţi, prin raportare la rolul, contribuţia şi sarcina stabilită pentru fiecare dintre aceştia”.

Spionii israelieni au recunoscut totul

Israelienii au întocmit un dosar al Laurei Codruța Kovesi, se mai arată în documentul DIICOT de trimitere în judecată:

”În acest sens au fost întocmite multiple fişe, cuprinzând numele și fotografia persoanei, relația cu ținta (relație de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activități conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinţa), informații diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupatia actuala și domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse în profile. Unele dintre aceste informaţii au fost puse la dispoziţie chiar de către inculpatul D.D.”.

Operațiunea viza, în principal, ”căutarea și exploatarea vulnerabilităţilor - privite fie prin prisma poziţiei subiectului faţă de ținta finală (eventuale presiuni de orice natură exercitate asupra unei rude sau prieten apropiat ar putea genera și disconfortul ţintei, constituind o formă de intimidare mascată), fie prin identificarea unor elemente potențial compromiţătoare/denigratoare”.

Intervenția anchetatorilor români a zădărnicit însă operațiunea Tornado, precizează DIICOT: ”Astfel, scopul final raportat la persoana - țintă nu a mai fost atins, din această perspectivă realizându-se doar o „încercare nereușită de intimidare” a fostei șefe DNA.

Angajații israelieni ai Black Cube au recunoscut în fața procurorilor DIICOT că au fost plătiți să identifice fapte de corupție ale șefei DNA prin mijloace ilegale:

”Fiind audiaţi iniţial, inculpaţii W.R. şi G.D. au declarat faptul că sunt angajaţi ai unei firme private israeliene, cu puncte de lucru în Israel şi Marea Britanie, denumită BLACK CUBE şi au primit ca sarcină din partea conducerii firmei să se deplaseze în Mun. Bucureşti, să contacteze anumite persoane din apropierea unei persoane publice, să acceseze conturile de e-mail ale acestora prin spargerea parolelor, pentru ca în final să copieze conţinutul e-mailurilor, pe care să le predea conducerii firmei. Totodată, din declaraţiile acestora a reieşit faptul că toate aceste date erau necesare în vederea identificării unor infracţiuni de corupţie sau date compromiţătoare cu privire la persoana publică vizată”.

Operațiunea Lynx. Black Cube a mai activat în România împotriva DNA

Foarte interesant este faptul că Black Cube nu se afla la prima misiune în România.

În 2015, compania israeliană a fost angajată să negocieze cu DNA scoaterea de sub acuzație a unui om de afaceri, se mai arată în rechizitoriul DIICOT:
”Cu privire la afirmaţiile numitului G.F. , referitoare la derularea unui alt proiect pe teritoriul României, pe parcursul anului 2015, ce a purtat denumirea de „Lynx”, pe parcursul cercetărilor au fost obţinute şi ataşate la dosar două proiecte, respectiv proiectul iniţial – ofertă comercială, intitulat „Volcanic Eruption” din martie 2015 (în trad: „Erupţie Vulcanică” şi respectiv raportul final de intelligence, din iunie 2015, denumit „Lynx”). Oferta comercială, intitulată „Volcanic Eruption” din martie 2015, a fost încheiată între *** (firmă de business intelligence şi consultanţă strategică – proprietară a brand-ului BlackCube din Israel, firmă specializată în furnizarea unor prezentări amănunţite cu privire la corporaţii, persoane fizice şi pieţe de desfacere) şi clientul – ***. Proiectul a avut ca obiectiv, convingerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România (D.N.A.) să îşi retragă acuzaţiile aduse clientului, schimbând astfel verdictul de viunovăţie, pe motiv că acesta a fost dat cu privire la o urmărire penală motivată politic şi cu încălcarea drepturilor omului. În cadrul ofertei de contract, BlackCube garanta că toate informaţiile culese în timpul proiectului vor fi obţinute discret şi prin mijloace legale, toate operaţiunile urmând a se derula cu respectarea legilor din jurisdicţiile relevante. Se menţiona totodată, faptul că, BlackCube va elabora un raport ce va fi prezentat contactelor din interiorul DNA şi agenţiilor relevante din România, încercându-se să se negocieze retragerea acuzaţiilor aduse clientului. Raportul final din iunie 2015, denumit „Lynx”, conţine constatările şi concluziile verificărilor şi investigaţiilor efectuate de BlackCube, pentru clientul *** (om de afaceri, urmărit penal în România de DNA şi judecat la aceea dată, pentru acuzaţii privind presupusa sa implicare în mituirea a doi judecători sindici)”.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale