Război în Ucraina, ziua 46. Peste 1.200 cadavre descoperite în regiunea Kiev, afirmă procurorul general

Șeful administrației militare regionale Donețk a declarat că numărul morților în urma atacului cu rachete al rușilor asupra gării din Kramatorsk, Ucraina, a crescut la 57.

„La ora 11 a.m. astăzi, 10 aprilie [totalul este de] 57 de morți, 109 de răniți”, a spus Pavlo Kyrylenko. „Cei cu răni ușoare au fost eliberați pentru a merge acasă, cei grav răniți sunt transportați în regiuni sigure și li se acordă ajutorul necesar”.

Ministerul rus al Apărării susține că a efectuat atacuri asupra a 86 de unități militare din Ucraina sâmbătă seara, într-un comunicat publicat duminică, conform BBC.

Aceștia se aflau în orașul central-estic Dnipro, orașul Mykolaiv din sudul Ucrainei și al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkiv.

Potrivit purtătorului de cuvânt, generalul-maior Igor Konașenkov, lista obiectivelor afectate include:

- două puncte de control;

- două depozite de muniţii;

- trei depozite de ardere;

- 49 de echipamente militare și puncte de sprijin ucrainene.

Se spunea că opt avioane ucrainene fără pilot au fost doborâte în aer.

BBC nu a putut verifica independent afirmațiile.

Statele Unite sunt hotărâte să furnizeze Ucrainei „armele de care are nevoie” pentru a se apăra contra Rusiei, a afirmat duminică Jake Sullivan, consilierul de securitate al Casei Albe, la emisiunea „This Week” a postului ABC, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Sullivan a spus că administraţia Biden va trimite mai mult armament în Ucraina pentru a împiedica Rusia să cucerească mai mult teritoriu şi să ţintească civili, atacuri pe care Washingtonul le califică drept crime de război.

Moscova a respins acuzaţiile de crime de război ce îi sunt aduse de Ucraina şi ţări occidentale.

Vorbind mai târziu la emisiunea „Meet the Press” a NBC News, Sullivan a spus că Statele Unite „lucrează nonstop pentru a livra armele noastre (...) şi a organiza şi coordona livrarea armelor din multe alte ţări”.

„Arme sosesc în fiecare zi, inclusiv astăzi”, a subliniat el.

Statele Unite au trimis asistenţă militară în valoare de 1,7 miliarde de dolari în Ucraina după debutul invaziei ruse, la 24 februarie, a indicat săptămâna trecută Casa Albă.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, va face o deplasare în Rusia, luni, pentru a-l întâlni pe preşedintele Vladimir Putin, informează Reuters, citată de News.ro.

Această întâlnire vine în contextul în care Nehammer a fost sâmbătă şi la Kiev, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

AP notează că Nehammer îşi doreşte să încurajeze dialogul dintre Ucraina şi Rusia şi să abordeze luni subiectul „crimelor de război” comise de Rusia.

Rusia și-a intensificat campania de „mobilizare” în regiunea Donbas de est și a început să recruteze bărbați care nu sunt eligibili pentru recrutare, a declarat serviciul militar de informații al Ucrainei pe platforma de mesagerie online, Telegram.

Agenția a spus că angajații „întreprinderilor strategice”, care anterior fuseseră scutiți de serviciul militar, sunt acum în curs de recrutare.

Acesta a menționat că rușii intenționează să mobilizeze numai aproximativ 1.700 de angajați ai oțelăriilor Alchevsk, iar lucrătorii responsabili cu întreținerea liniilor electrice nu mai erau dezactivați pentru serviciul militar.

Potrivit Direcției Principale de Informații, mai multe brigăzi mobile operează în autoproclamata Republică Populară Lugansk, unde opresc bărbați și le emit o somație să vină la un birou de înrolare militară.

Anterior, Ministerul Apărării al Regatului Unit a declarat în cea mai recentă actualizare a informațiilor publice că Rusia încearcă să mărească numărul de trupe cu personal eliberat din 2012.

Fostul director CIA, care a supravegheat și războiul din Afganistan până în 2010, spune că bătălia din estul Ucrainei „va fi o luptă destul de mare”, deoarece forțele ruse se pregătesc pentru „atacuri masive” în zona Donbas, scrie CNN.

”Bătăliile din Donbas vor arăta ca în Al Doilea Război Mondial”, a descris generalul Petraeus situația.  

Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev”, a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză.

Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili.

În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse.

În urmă cu o săptămână, ea a afirmat că au fost găsiţi 410 civili morţi în teritoriile eliberate din regiunea Kiev.

Doar la Bucea, la nord-vest de capitală, aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune, potrivit unui bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene la 2 aprilie.

Consilierul american pentru securitate naţională avertizează că noul comandat rus ar putea organiza atacuri care vizează civilii: Ucraina nu va fi niciodată subjugată Rusiei. Nu contează ce general va încerca să numească Putin

Consilierul american pentru probleme de securitate naţională, Jake Sullivan, a avertizat că Statele Unite se aşteaptă ca noul comandant al forţelor ruse în Ucraina, Alexander Dvornikov, să organizeze noi atacuri brutale asupra civililor, relatează CNN, citată de News.ro.

„Acest general, în special, are un CV care include brutalitatea împotriva civililor în alte teatre (de război - n.r.), în Siria, şi ne putem aştepta la acelaşi lucru în acest teatru (Ucraina - n.r.)”, a precizat Jake Sullivan.

„Acest general va fi doar un alt autor de crime şi brutalităţi împotriva civililor ucraineni”, a mai subliniat oficialul american.

Cu toate acestea, Sullivan a minimizat importanţa numirii lui Dvornikov în noua funcţie cu privire la şansele de reuşită ale acţiunilor militare ale Rusiei, spunând că Moscova a suferit deja „un eşec strategic”.

„Nicio numire a unui general nu poate şterge faptul că Rusia s-a confruntat deja cu un eşec strategic în Ucraina. Ei s-au gândit că vor putea cuceri capitala şi să cucerească alte oraşe majore cu puţină rezistenţă, vor fi primiţi cu braţele deschise. (...) Iar ceea ce am învăţat în primele câteva săptămâni ale acestui război este că Ucraina nu va fi niciodată subjugată Rusiei. Nu contează ce general va încerca să numească preşedintele Putin”, a mai afirmat Sullivan.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că planul inițial al Rusiei de invazie a Ucrainei „a eșuat” și că „istoria va demonstra al cui plan va prevala”, după ce Rusia a numit un nou general să-și conducă invazia militară, conform CNN.

Când i s-a cerut să comenteze despre numirea generalului armatei ruse Alexander Dvornikov la conducerea războiului din Ucraina, Kuleba a spus: „acum au un alt plan, dar noi avem planurile noastre".

„Orice intenționează Rusia să facă, avem strategia noastră și această strategie se bazează pe presupunerea că, pe încrederea că vom câștiga acest război și ne vom elibera teritoriile”, a spus Kuleba într-un interviu la postul NBC „Meet the Press”.

Rusia îşi va mări fondul de rezervă pentru cheltuieli de urgenţă cu 273.4 miliarde de ruble (aproximativ 3.2 miliarde de euro) cu venituri suplimentare obţinute din petrol şi gaze naturale pentru a asigura stabilitatea economică a ţării în faţa sancţiunilor occidentale fără precedent, a anunţat guvernul într-un comunicat, potrivit Politico, citată de News.ro.

„Fondurile vor fi folosite inclusiv pentru implementarea măsurilor menite să asigure stabilitatea economiei în faţa sancţiunilor externe”, se arată în comunicat.

Guvernul va finanţa cea mai mare parte a fondurilor respective (271,6 miliarde de ruble, sau aproximativ 3,1 miliarde de euro) cu venituri suplimentare obţinute din petrol şi gaze în primul trimestru al anului 2022, se mai precizează în comunicat.

Moscova a alocat deja peste 1 trilion de ruble (aproximativ 11.5 miliarde de euro) întreprinderilor şi activităţilor importante din punct de vedere social pentru a amortiza impactul sancţiunilor occidentale.

Vineri, banca centrală rusă a anunţat că a redus ratele dobânzilor de la 20% la 17%, cu următoarea menţiune: „condiţiile externe pentru economia rusă sunt încă dificile, constrângând considerabil activitatea economică”.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat duminică că a fost o „greșeală strategică” a Germaniei și Franței să nu permită Ucrainei să adere la NATO în 2008, conform CNN.

„Dacă am fi membri NATO, acest război nu ar avea loc”, a spus Kuleba într-un interviu, duminică dimineață, la postul NBC „Meet the Press”.

„Greșeala strategică a fost făcută în 2008 de Germania și Franța, care au respins eforturile Statelor Unite și ale altor aliați de a aduce Ucraina înăuntru, este ceva pentru care plătim”, a spus Kuleba.

„Nu Germania sau Franța plătesc costul pentru această greșeală, ci Ucraina”, a adăugat el.

Ucraina susţine că forţele ruse care au ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat substanţe radioactive din laboratoarele de cercetare, care pot fi letale, iar „locaţia substanţelor furate este în prezent necunoscută”, potrivit unei postări pe Facebook a agenţiei de stat a Ucrainei pentru gestionarea zonei de excludere. Unii dintre soldaţii ruşi care s-au expus la o cantitate „şocantă” de radiaţii ar putea avea mai puţin de un an de trăit, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Gulashchenko, relatează BBC, citată de News.ro.

Trupele ruse au intrat într-o zonă de depozitare a bazei de cercetare Ecocentre şi au furat 133 de substanţe cu radioactivitate ridicată, susţin autorităţile ucrainene.

„Chiar şi o mică parte a acestei activităţi este mortală dacă este tratată neprofesionist”, a transmis agenţia, adăugând că „locaţia substanţelor furate este în prezent necunoscută”.

La începutul acestei săptămâni, ministrul ucrainean al Energiei, German Gulashchenko, a declarat că soldaţii ruşi s-au expus la o cantitate „şocantă” de radiaţii nucleare, afirmând că unii dintre ei ar putea avea mai puţin de un an de trăit.

„Au săpat pământ gol contaminat cu radiaţii, au colectat nisip radioactiv în saci, au respirat acest praf”, a declarat Gulashchenko pe Facebook, vineri, după ce a vizitat zona de excludere de la Cernobîl.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a binecuvântat invazia rusă în Ucraina şi a justificat-o în termeni teologici, o poziţie ce slăbeşte Biserica sa atât în rândul milioanelor de ucraineni care îi rămân ataşaţi, cât şi în restul lumii ortodoxe, relatează EFE duminică din Bucureşti.

''Cea mai semnificativă consecinţă este că multe parohii şi preoţi din Ucraina s-au distanţat de Biserica Ortodoxă Rusă", a declarat telefonic pentru EFE Thomas Bremer, profesor de studii ecumenice şi bisericeşti orientale la Universitatea din Munster, Germania.

Deşi majoritatea covârşitoare a ucrainenilor privesc Rusia cu o ostilitate din ce în ce mai mare, mulţi dintre ei rămân membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU-PM), o instituţie semiautonomă subordonată în ultimă instanţă Patriarhiei Moscovei.

Ororile invaziei ruseşti au determinat ierarhia acestei biserici autonome şi mulţi dintre credincioşii săi să protesteze în mod deschis împotriva poziţiei lui Kirill. ''În mod normal, în liturghie se cere o rugăciune pentru patriarh, ceea ce nu se mai face în semn de protest'', explică Bremer.

Slovacia ar putea vinde Ucrainei câteva dintre obuzierele sale autopropulsate Zuzana, a declarat, duminică, ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, conform Reuters, citată de News.ro.

„Pot confirma că purtăm discuţii (despre vânzare)”, a spus Nad într-o dezbatere televizată. El nu a dat mai multe detalii.

Obuzierul Zuzana 2, o versiune modernizată a unui model mai vechi, foloseşte cartuşe de 155 mm şi are o rază de acţiune efectivă de la 40 km la mai mult de 50 km, în funcţie de tipul de muniţie.

Volodimir Zelenski a declarat că agresiunea Rusiei nu s-a limitat niciodată doar la Ucraina și că întreaga Europă este o țintă.

Președintele Ucrainei a îndemnat Occidentul să impună un embargo complet asupra produselor energetice rusești și să furnizeze Ucrainei arme suplimentare.

Acesta a adăugat că folosirea forței de către Rusia este "o catastrofă care va lovi inevitabil pe toată lumea".

Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru o bătălie dură, deoarece forțele rusești se concentrează în estul țării: "Va fi o bătălie grea, credem în această luptă și în victoria noastră. Suntem pregătiți să luptăm simultan și să căutăm căi diplomatice pentru a pune capăt acestui război", precizează BBC.

Forțele rusești au lansat atacuri cu rachete în regiunile ucrainene Dnipropetrovsk, Nikoleiev și Harkov, a anunțat duminică Ministerul rus al Apărării.

"În timpul nopții, în satul Zvonetske - regiunea Dnipropetrovsk - rachete de mare precizie cu baza maritimă au distrus cartierul general și baza batalionului naționalist Dnipro, unde au sosit zilele trecute întăriri de la mercenari străini", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, într-un comunicat, potrivit CNN.

"Rachete lansate din aer de înaltă precizie în zona așezării Stara Bohdanivka, regiunea Nikolaiev și la aerodromul militar din Ciuhuiiv (în regiunea Harkov) au distrus lansatoare de sisteme de rachete antiaeriene ucrainene S-300 identificate prin recunoaștere".

CNN nu a putut verifica aceste afirmații.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, afirmă că alianța militară se află "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale acțiunilor lui Vladimir Putin.

"Indiferent când, cum, se termină războiul din Ucraina, războiul a avut deja consecințe pe termen lung pentru securitatea noastră. NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Și asta este exact ceea ce facem", a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat publicației Daily Telegraph, citată de Sky News.

Nouă coridoare de evacuare au fost convenite pentru duminică în sudul și estul Ucrainei, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk într-o postare pe Telegram.

Un coridor va funcționa în regiunea Donețk, de la Mariupol la Zaporojie, doar cu vehicule private, a precizat oficialul ucrainean, conform CNN.

Alte trei coridoare au fost stabilite spre regiunea Zaporojie din Berdiansk, Tokmak și Energodar, funcționând atât cu autobuze, cât și cu mijloace de transport private, a precizat Vereshchuk.

Duminică nu a fost anunțat niciun coridor din orașul Melitopol, situat în sudul țării.

În regiunea Luhansk, cinci coridoare vor fi operaționale, a declarat Vereshchuk. Toate acestea vor merge spre Bakhmut din următoarele zone: Severodonetsk, Lisichansk, Popasna, Hirske și Rubijne.

Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a confirmat că Rusia și Ucraina au efectuat sâmbătă un schimb de prizonieri.

Moskalkova a declarat că printre cei care au fost schimbați în Rusia se numără patru angajați ai corporației de stat pentru energie atomică Rosatom și soldați. "Dis-de-dimineață au aterizat pe teritoriul rusesc", a declarat Moskalkova într-o postare online, potrivit Al Jazeera.

O campanie internațională de strângere de fonduri a generat contribuții în valoare de 10,1 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina și în special refugiații, a anunțat, la Varșovia, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Evenimentul, intitulat "Stand Up for Ukraine", a strâns 9,1 miliarde de euro, în timp ce Comisia și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare BERD adaugă încă un miliard de euro, pentru un total de 10,1 miliarde de euro, potrivit Euronews.

Într-un interviu acordat publicației The Sunday Telegraph, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că alianța se află "în mijlocul unei transformări foarte fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale războiului lui Vladimir Putin în Ucraina.

Stoltenberg spune că NATO plănuiește o prezență militară permanentă la granița sa, în efortul de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni rusești, informează BBC.

Diplomații austrieci, evacuați din Kiev într-un avanpost din vestul îndepărtat al Ucrainei înainte de începerea războiului, se vor întoarce în curând în capitală.

Cancelarul Karl Nehammer a făcut acest anunț în cadrul unei călătorii efectuate sâmbătă în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Personalul a lucrat în orașul Uzhhorod, situat în vestul țării, în apropiere de granița cu Slovacia, potrivit Euronews.

De asemenea, Uniunea Europeană și-a retrimis ambasadorul la Kiev, iar Italia ar intenționa, de asemenea, să își redeschidă ambasada în această țară.

Proiectilele rusești au distrus o școală și două clădiri înalte din orașul Sievierodonetsk din regiunea ucraineană asediată Luhansk, a declarat o autoritate locală, notează Al Jazeera.

"Din fericire, nu există victime", a scris guvernatorul regiunii, Serhiy Gaidai, pe Telegram, adăugând că două persoane în vârstă au fost salvate.

Bombardamentele rusești au ucis cinci civili și au rănit alți cinci sâmbătă în două orașe din estul Ucrainei, a declarat guvernatorul local.

"Astăzi, cinci persoane au fost ucise în urma unui bombardament rusesc în regiunea Donețk", a postat pe Telegram guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, potivit France 24.

Patru dintre ele au murit în orașul Vugledar, iar una în orașul Novo-Mikhaylovka, a adăugat Kyrylenko.

Finlanda se pregătește pentru o decizie potențial istorică "înainte de mijlocul verii" cu privire la cererea de aderare la NATO ca mijloc de descurajare împotriva agresiunii rusești.

Această națiune nordică de 5,5 milioane de locuitori a fost în mod tradițional nealiniată din punct de vedere militar, în parte pentru a evita provocarea vecinului său estic, cu care împarte o graniță de 1.300 km.

Dar invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca sprijinul public pentru aderarea la NATO să se dubleze de la 30 la 60%, potrivit unei serii de sondaje.

"Nu subestimați niciodată capacitatea finlandezilor de a lua decizii rapide atunci când lumea se schimbă", a declarat pentru AFP fostul premier finlandez Alexander Stubb, potrivit The Guardian.

El însuși un susținător de lungă durată al NATO, Stubb crede acum că depunerea cererii de aderare a Finlandei este "o concluzie inevitabilă", deoarece finlandezii își reevaluează relația cu vecinul lor, Rusia.

Volodimir Zelenski a declarat că Marea Britanie este "pregătită să își asume sponsorizarea restaurării Kievului și a regiunii Kievului" după încheierea războiului.

De asemenea, el și-a folosit discursul pentru a-l lăuda pe Boris Johnson pentru vizita sa surpriză la Kiev.

"A fost o mare onoare pentru mine să primesc în capitala noastră, pe strada Bankova, un prieten sincer al Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson, în numele tuturor ucrainenilor", a declarat Zelenski.

"Vizita sa în țara noastră demonstrează cât se poate de clar că nu există obstacole în calea libertății. Nu există obstacole în calea conducerii. Boris s-a numărat printre liderii care nu au ezitat nicio clipă dacă să sprijine sau nu Ucraina. Ucraina nu are timp să aștepte", a adăugat Zelenski, potrivit Sky News.

Volodimir Zelenski a cerut  din nou interzicerea importurilor de petrol din Rusia, informează duminică dpa.

„Când tirania lansează o agresiune împotriva a tot ceea ce menţine pacea în Europa, trebuie luate măsuri imediate", a spus preşedintele ucrainean Zelenski într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.

„Iar embargoul asupra petrolului ar trebui să fie primul pas. La nivelul tuturor democraţiilor, al întregii lumi civilizate. Atunci Rusia va resimţi. Atunci va fi un argument pentru ei - să caute pacea, să oprească violenţa fără rost", a declarat Volodimir Zelenski. „Lumea democratică poate renunţa cu siguranţă la petrolul rusesc şi îl poate face toxic pentru toate celelalte state".

Ministerul britanic al apărării a informat că retragerea forţelor ruse din nordul Ucrainei a lăsat dovezi conform cărora civilii au fost luaţi drept ţinte în mod disproporţionat, transmite duminică dpa și Agerpres.

„Plecarea Rusiei din nordul Ucrainei lasă dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor, printre care prezenţa gropilor comune, folosirea fatală a ostaticilor ca scuturi umane şi minarea infrastructurii civile", a comunicat ministerul britanic.

Forţele ruse au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime, a scădea moralul şi a restricţiona libertatea de mişcare a ucrainenilor", și acestea au atacat, de asemenea, „ţinte de infrastructură cu un risc ridicat de vătămare colaterală a civililor, inclusiv un rezervor de acid azotic din Rubijne" susțin britanicii.

O unitate de depozitare care conţinea acid azotic, aflat în apropierea oraşului Rubijne din estul Ucrainei, afectat de conflict, a fost după cât se pare avariată de bombardamente.

Ministerul rus al apărării a informat sâmbătă că forţele ruse au deschis focul asupra unei nave ucrainene care încerca să evacueze comandanţii batalionului Azov din oraşul asediat Mariupol, transmite AFP.

„Regimul de la Kiev nu renunţă la încercările de a evacua lideri ai regimentului naţionalist Azov şi mercenarii străini din Mariupol", se arată într-un comunicat al ministerului rus.

Vineri seara, forţele ruse au tras tiruri de artilerie asupra unei nave cargo ucrainene în momentul în care aceasta şi-a schimbat brusc direcţia şi a încercat să spargă blocada impusă portului Mariupol.

În urma acestor tiruri, nava Apache, sub pavilion maltez, a luat foc şi a anunţat că se va conforma cerinţelor Rusiei.

Potrivit Moscovei, nu există victime în rândul membrilor echipajului. Nava Apache şi echipajul său au fost escortaţi în portul rusesc Eisk, situat pe malul Mării Azov.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi s-a declarat sâmbătă „profund dezamăgit şi îndurerat de comportamentul lui Vladimir Putin", de care a fost apropiat, dar care şi-a asumat "o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi" atacând Ucraina, informează AFP și Agerpres.

„Nu pot şi nici nu vreau să ascund că sunt profund dezamăgit de comportamentul lui Vladimir Putin, care şi-a asumat o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi", a afirmat el la Roma, în cadrul unei întâlniri publice a partidului său Forza Italia, care face parte din coaliţia largă ce sprijină guvernul condus de Mario Draghi.

„L-am cunoscut în urmă cu douăzeci de ani şi mi s-a părut întotdeauna un democrat şi un om al păcii", a continuat miliardarul în vârstă de 85 de ani, care a fost de trei ori şef de guvern între 1994 şi 2011.