Răspunsul Curţii de Justiţie a UE privind deciziile CCR. Ce se întâmplă cu procesele de corupţie

În răspunsul transmis de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se precizează că principiile Tratatului UE nu se opun unei decizii a CRR care s-a pronunţat privind legalitatea compunerii completurilor de judecată, creând astfel premisele admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive. De asemenea, experţiii CJUE afirmă că Tratatul nu interzice ca o instanţă naţională să respecte o decizie a curţii constituţionale din ţara respectivă, atunci când decizia a fost pronunţată în urma unei proceduri iniţiate nu de una dintre părţi, ci de un organ al respectivului stat.

Curtea de Justiţie a UE a fost sesizată în această toamnă cu nu mai puţin de 4 întrebări menite să lămurească în ce măsură ÎCCJ de la Bucureşti, în baza dreptului comunitar, are sau nu obligaţia de a ţine cont de deciziile CCR. Şi asta în condiţiile în care se pune în discuţie faptul că CCR este o instanţă din afara sistemului judiciar, pe de altă parte care s-a pronunţat cu privire la o chestiune care nu priveşte strict legea fundamentală, ci mai degrabă o lege de organizare, o lege inferioară. Din cauza acestei sesizări, procesul luI Darius Vâlcov a fost amânat.

Cele patru întrebări adresate CJUE

*Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art.325 alin. (I) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, art.58 alin.(3) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, art.4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care sa soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

Citește și

Dragnea vrea să sesizeze CJUE în procesul în care contestă conducerea PSD

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

*Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

*Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?

*Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, principiul liberului acces la justiţie include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"