Protest de amploare al muncitorilor români aflați la muncă în Germania. Nu și-au mai primit salariile de luni de zile

Muncitorii români, victimele angajatorilor străini

Și nu este un caz singular. Mulți dintre românii care merg să lucreze peste hotare devin victimele angajatorilor străini. Muncesc peste program, trăiesc în condiții greu de imaginat și rămân și neplătiți. Se întâmplă acest lucru pentru că mulți dintre ei nu sunt asigurați și pleacă doar cu ajutorul unor firme intermediare. La nivel european, autoritățile lucrează la un nou regulament, pentru a proteja drepturile muncitorilor străini.

Românii s-au urcat pe acoperișul unor clădiri, în semn de protest

Îmbracați în echipamente de lucru și cu o pancartă în care amenință în germană că vor intra în greva foamei, angajații români muncesc pe diferite șantiere nemțești. Nemulțumiți că nu și-au mai luat salariile de câteva luni, oamenii s-au urcat, în semn de protest, pe acoperișul unor clădiri din Hamburg și din Dusseldorf.

Sunt peste 150 de oameni, angajați ai unei firme românești care are parteneriate cu diferite companii din Germania. Românii au lucrat pentru o fabrică de bere, o clădire de birouri, dar și pentru un aeroport.

Citește și

Temperaturile ridicate îi obligă pe angajatori să ia măsuri pentru muncitorii care lucrează afară, pe caniculă

Julio Lucas, angajat român: „De trei luni nu ne-a dat nimic. Ideea este că oprim lucrările pe care le-am pornit și apoi mai vedem, nu mai vedem și să vedem dacă reușim să scoatem măcar banii de mâncare, asta e principal și vedem dacă este soluție”.

Românii, victimele abuzurilor patronilor nemți

În ultimii ani, românii au fost de multe ori victimele abuzurilor patronilor nemți și au protestat în fața fermelor și abatoarelor din Germania, nemulțumiți de condițiile de muncă și cazare. Până acum, legislația a fost schimbată doar în industria cărnii, unde nu mai sunt acceptate firmele intermediare de recrutare. De la 1 august, autoritățile au pregătit un nou set de reguli.

Tudor Ancuța, consilier în Germania: „Până de curând, contractele de muncă trebuiau să aibă câteva detalii obligatoriu în ele și, în rest, să decidă angajatul cu angajatorul. De acum încolo, într-un contract de muncă trebuie să apară dacă angajatul trebuie să presteze ore suplimentare, cum sunt acestea plătite și care este perioada de probă”.

Dumitru Costin, președinte BNS: „Avem o rețea creată la nivelul Germaniei, cu circa 20 de centre de asistentă și sprijin pentru lucrătorii români, pe teritoriul Germaniei, cu experți care vorbesc limba română, ne pot contacta, cei de acolo pot interveni”.

La nivelul instuțiilor europene, autoritățile lucrează acum la un regulament pentru a-i proteja pe lucrătorii transfrontalieri.

Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European: „Regulamentul acesta presupune o mult mai bună coordonare în cee ace privește drepturile pe care un muncitor le-ar avea cu privire la alocații familiale, asigurare de șomaj, pensii și alte beneficii subsidiare care țin de protecție la nivel European”.

Peste 1,7 miliarde de euro, trimise acasă de muncitorii români

Ultimele date arătau că aproape șase milioane de români erau plecați la muncă în străinătate, însă oficialii vorbesc acum de cel puțin opt milioane de persoane. În teorie, autoritățile încearcă să îi aducă acasă măcar pe cei care muncesc în agricultură şi în construcţii și le promit salarii similare. Până atunci, românii care muncesc departe de familie rămân o importantă resursă pentru bugetul statului. Numai în primele patru luni ale acestui an, au trimis acasă peste 1,7 miliarde de euro, mult peste aceeași perioadă din 2021.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui