Proiect de Lege: Stimulent de risc de 2.000 de lei pe lună pentru poliţiştii locali
Un proiect de lege care prevede acordarea unui stimulente de risc în valoare de 2.000 de lei pe lună ,pentru polițiștii locali, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, a fost depus, marți, la Senat.
Este o inițiativă legislativă depusă de deputatul Dorel Căprar, care a fost în PSD şi acum este la PPU-SL, alături de alţi doi deputaţi social-democraţi Adrian Todor şi Vasile Cocoş.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Proiectul de lege completează art. 7 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, în perioada stării de urgenţă, prin introducerea a două noi alineate.
„(8) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţie specifică de poliţist local din cadrul Poliţiei Locale, şi 1.000 lei, pe lună, pentru funcţionarii publici cu funcţii generale şi personal contractual din cadrul Poliţiei Locale, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene”, conform propunerii legislative.
De asemenea, „Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V «Contribuţii sociale obligatorii» din legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”.
Iniţiatorii precizează în expunerea de motive că cei de la Poliţia Locală se află în subordinea şi coordonarea MAI, după emiterea decretului privind declararea stării de alertă de către preşedintele Klaus IOhannis şi după emiterea OUG care prevede că din 15 mai a.c. lucrătorii Poliţiei Locale execută misiuni specifice stării epidemiologice din România.
„Lucrătorii Poliţie Locale se află de la data de 16 martie 2020 în subordinea/coordonarea operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, aşa cum este prevăzut în Decretul Preşedintelui 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoiul României, decretul Preşedintelui României 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe tteritoriul României şi ordonanţat a de urgenţă a Guvernului 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, a legii educaţiei naţionale 1/2011, precum şi a altor acte normative, executând în sistem integrat misiunile specifice stării epidemiologice”, potrivit expunerii de motive.
Prin urmare, spun iniţiatorii, „funcţionarii public cu funcţie specifică de poliţist local din cadrul Poliţiilor locale sunt însărcinaţi cu atribuţii pe linia stopării răspândirii epidemiei cu SARS-CoV-2, menţinerii controlului situaţiei epidemiologice, verificării persoanelor aflate în carantină şi izolare, precum şi asigurării ordinii publice în localităţi carantinate, aşa cum prevăd Deciziile/Hotărârile Comitetelor Locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată”.
Proiectul de lege a fost înregistrat în procedură normală la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.