Produsele cu standard dublu de calitate, interzise în România. De ce o ciocolată nu are același gust aici față de Occident
Vânzarea produselor cu standard dublu de calitate ar trebui interzisă, potrivit unei directive europene, adoptată recent și în țara noastră.
Totuși, vor exista în continuare produse care vor avea compoziții diferite, însă vor fi vândute sub aceeași etichetă.
Excepțiile, spun autoritățile, vor ține, de exemplu, de specificul culinar al țărilor europene, iar comercianții sunt obligați să menționeze diferențele pe etichetă. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor poate amenda comercianții care nu respectă legea. Apar reguli noi și pentru magazinele online.
Directiva europeană, Omnibus, obligă producătorii să respecte aceeași rețetă, indiferent de țara în care îşi vând alimentele.
Practic, o tabletă de ciocolată cumpărată în România, trebuie să aibă eticheta la fel cu una vândută în orice alt stat european.
Daniel Borda, specialist chimie alimentară: „Produsele care au același marketing beneficiază de aceeași promovare și au același nume de brand, ar trebui să aibă aceeași compoziție indiferent de unde sunt achiziționate, de pe teritoriul Uniunii Europene.”
Comercianții vor putea, totuși, să vândă alimente cu o compoziție diferită dacă există, de exemplu, diferențe legate de obiceiurile de consum din anumite state. Modificările trebuie, însă precizate pe etichetă.
Cristina Todașcă, prodecan Facultatea de Inginerie Chimică: „Anumite piețe, datorită climei și obiceiurilor de consum, au anumite preferițe pentru anumite gusturi. Spre exemplu, în țările care sunt producătoare de portocale, în mod evident, pentru un suc de portocale, trebuie să avem un gust mai intens de portocale, comparativ cu țări unde nu se produc portocale.”
În urma studiilor realizate, specialiștii Comisiei Europene au descoperit că produsele sunt cu atât mai calitative, cu cât oamenii din țara în care sunt comercializate câştigă mai mult.
Mai exact, cu cât există o diferență mai mare între veniturile de care dispun cetățenii unor țări, cu atât există șanse mai mari să găsim la raft produse cu compoziții diferite, însă sub aceeași etichetă. De exemplu, probabilitatea ca produsele alimentare din România să fie diferite de cele comercializate în magazinele din Danemarca, este de aproximativ 50%.
De exemplu, pentru același pachet de cafea comercializat în Germania, Bulgaria, Estonia, Ungaria sau Croația, compoziția este diferită, la fel și conținutul de zahăr. Estonienii și ungurii preferă o cafea cu o aromă mai puternică, prin comparaţie cu nemții.
Apar schimbări și în comerțul online. Magazinele trebuie să afișeze toate recenziile clienților și să se asigure că nu sunt false. La fel și în cazul reducerilor. La începutul anului, în România, erau peste 45.000 de magazine online active.
Florinel Chiș, director executiv, Asociaţia Română a Magazinelor Online: „Dacă este o promoție, trebuie să văd că prețul la care mă raportez atunci când calculez discountul - este cel mai mic preț, practic în ultimele 30 de zile. Există excepții cu produsele perisabile.”
Sancțiunile variază între 1 și 4% din cifra de afaceri a comercianților. ANPC va dispune inclusiv un cazier commercial pentru a ține o evidență a amenzilor.
