Procurorul general, dosarul 10 August: ”În continuare se derulează pentru stabilirea adevărului”

O anchetă care viza posibile abuzuri ale șefilor Jandarmeriei în timpul intervenției împotriva protestatarilor de la mitingul diasporei.

Practic, dosarul "10 august" a fost clasat în mare parte ca și cum nimic grav nu s-a întâmplat atunci. Anchetatorii au ajuns și la concluzia că nu a existat nicio tentativă de lovitură de stat pusă la cale de protestatari. Singurii care ar putea fi cercetați, în continuare de Parchetul Militar sunt doar câțiva dintre subofițerii care au agresat protestatari.

Șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția în forță din Piața Victoriei în 10 august 2018 răsuflă ușurați. Asta deși inițial fuseseră învinuiți de abuz în serviciu. Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că nu li se poate reproșa modul în care au evoluat lucrurile atunci când s-a dat ordinul.

În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare.

Citește și

Bărbatul care ar fi îndemnat la violențe în 10 august 2018, ridicat de la protestul împotriva stării de alertă

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Este explicația dată de procurorii DIICOT pentru închiderea anchetei în ceea ce îi privește pe coloneii Ionuț Sindile și Sebastian Cucoș, maiorul Laurențiu Cazan, dar și fostul secretar de stat de la Ministerul de Interne, Mihai Chirică. O decizie similară a fost luată și în ceea ce privește acuzațiile jandarmilor la adresa protestarilor violenți despre care susțineau că ar fi încercat să răstoarne Guvernul printr-o lovitură de stat.

Și pentru ca anchetă violențelor de la Mitingul Diasporei din 10 august 2018 să nu fie închisă cu totul, procurorii DIICOT au decis să trimită înapoi la Parchetul Militar cazurile punctuale de agresiune ale jandarmilor îndreptate împotriva protestatarilor. Erau deja documentate de procurorii militari, iar pe lista suspecților identificați sunt deja cinci subofițeri. Cel puțin, ei vor fi cercetați în continuare pentru purtare abuzivă, infracțiune pentru care riscă între o lună și șase luni de închisoare sau doar o amendă penală.

În dosarul violențelor au depus plângeri în jur de 700 de protestatari, însă - susțin procurorii DIICOT - puțini dintre ei au putut să facă dovada că au avut de suferit de pe urma intervenției jandarmilor.

Dosarul 10 august, deschis inițial de Parchetul Militar, dar preluat de DIICOT, după ce forțele de ordine s-au plâns că ar fi avut de-a face cu o tentativă de lovitură de stat, nu este însă singura investigație judiciară legată de evenimentele din Piața Victoriei.

Cei șapte agresori ai femeii jandarm, care a rămas și fără pistol, așteaptă verdictul final după ce în primă instanță au fost condamnați la pedepse de până la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare.

Procurorul general, Gabriela Scutea, a afirmat că dosarul ”10 august” continuă, pentru ”stabilirea adevărului, pentru elucidarea acuzaţiilor şi sesizării formulate din oficiu privind agresiunea asupra cetăţenilor care au participat la protest”.

”Instituțional, vă comunic faptul că acest dosar, cunoscut sub denumirea 10 August, în continuare se derulează pentru stabilirea adevărului, pentru elucidarea acuzațiilor și a sesizării formulate din oficiu privind agresiuni asupra cetățenilor care au participat la protest” -  a spus Scutea, într-o declarație de presă susținută miercuri pe treptele sediului Ministerului Public.

”Această ordonanță a DIICOT are 235 de pagini. Din parcurgerea ei sumară, anterior formulării acestei declarații, rezultă că procurorii au examinat intervenția în forță în anumite zone din piață. Au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manifestanților și au delimitat unele acte care reflectă lipsuri ale organizării jandarmeriei în contextul misiunii de ordine publică din Piața Victoriei ca elemente contextuale, și nu elemente de abuz în serviciu.

Aici, în paranteză, vă menționez accentul pus în foarte multe poziții publice pe inscripționarea sau neinscripționarea corespunzătoare a căștilor purtate de jandarmi și imposibilitatea în acest context de a se efectua o identificare corespunzătoare pe momente de intervenție a persoanelor care au exercitat agresiuni.

Analiza faptelor efectuate în ordonanță, subliniez că are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică. A redeschis accesul la studiul dosarului de către persoanele interesate și, în context foarte larg, posibilitateaa examinării oricăror împrejurări noi care pot să determine redeschiderea cercetărilor.” - a mai spus Gabriela Scutea.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl