Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern

Se anunță o rectificare bugetară dureroasă pentru deficitul bugetar pe care a fost fundamentat bugetul. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, responsabilul principal pentru elaborarea bugetului, cel care a girat, direct, bugetul pentru anul în curs, s-a plâns colegilor din Guvern că nu sunt bani pentru a achita toate majorările aplicate în anul pre-electoral. A venit și cu o mini-analiză, o listuță, cu principalele „găuri” actuale, consultată de Știrile ProTV. 

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că nu este deloc îngrijorat și că „sunt bani”. Unde sunt banii? „La rectificarea bugetară. În august o să fie”. Rectificarea bugetară presupune reașezarea cheltuielilor în funcție de execuție. Cum Finanțele susțin, în scris, că este nevoie de bani suplimentari, pare evident că „soluția” va fi majorarea deficitului bugetar, respectiv o cheltuială și mai mare pe datorie față de cât era prevăzut inițial.

În lipsa unor măsuri pe partea de cheltuieli (tăieri de la unele capitole, cum ar fi - ca mai mereu - de la cheltuieli de capital, deci de la investiții) sau pe partea de venituri (reducerea evaziunii fiscale sau majorarea taxelor și impozitelor) se anunță o rectificare bugetară care va duce la explozia deficitului bugetar (raportul dintre cheltuieli și venituri), respectiv la un grad și mai mare de îndatorare. 

Bugetul pe anul în curs a fost fundamentat pe un deficit bugetar de 5% din PIB, însă fără a fi prevăzut, de la bun început, o serie de cheltuieli suplimentare, cum ar fi majorarea pensiilor de la 1 septembrie sau parte din majorarea salariilor bugetarilor aprobate în special anul trecut. 

Citește și

Codirlaşu (CFA România): Ieșirea din stagflație va fi lentă. Creșterea economică rămâne sub 1%, inflația ridicată

Finanțele au nevoie de bani suplimentari pentru:

1. Plata drepturilor salariale din sistemul Justiției, după majorările efectuate anul trecut. După ce s-au cheltuit deja 1,3 miliarde de lei, respectiv 30% din totalul bugetat rezultă că „fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului”, se precizează în mini-raportul prezentat de Marcel Boloș membrilor guvernului. Mai mult, „Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor
necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din sistemul bugetar, din care ponderea cea mai importantă o reprezintă personalul din sistemul justiției”, se precizează în document. 

2. Trebuie bugetate 10 miliarde de lei pentru a acoperi impactul recalculării pensiilor, de la 1 septembrie, precum și a majorărilor aferente acestui proces. „La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat cheltuielile cu asistența socială pe trimestrul I sunt în sumă de 33,6 mld. lei, respectiv 25,1% din bugetul aprobat. În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”, se prevede în mini-analiza prezentată guvernului de șeful Finanțelor, Marcel Boloș. 

3. Aplicarea a două OUG (19/2024 și 26/2024) care prevăd majorări de salarii în Sănătate și Asistență Socială precum și bani suplimentari la MApN pentru soldați dar și pentru dotarea efectivă cu echipamente. „(...) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 miliarde de lei.”

4. O altă mare problemă este rigoarea UE. Recent Comisia Europeană a deschis o nouă procedură de infringement împotriva României pentru că statul decontează cu foarte mari întârzieri medicamentele către farmaciile independente. Conform directivei europene 7/2011, autoritățile publice din statele membre ale UE trebuie să își achite facturile în cel mult 30 de zile calendaristice, perioadă care poate fi extinsă la 60 de zile în cazul entităților publice care furnizează servicii de asistență medicală. 

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate informează în mod constant Ministerul Finanțelor în legătură cu necesitatea de alocări de fonduri suplimentare pentru decontarea serviciilor medicale și a medicamentelor, inclusiv în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”, se precizează în mini-analiza prezentată de șeful Finanțelor. 

5. Statul, prin ministerele Muncii și Energiei, este dator furnizorile de energie electrică din România cu nu mai puțin de 2,6 miliarde de lei, în contul compensării tarifelor plafonate aplicate populației. Când tariful energiei electrice pe bursa de mărfuri era mare, statul încasa în Fondul de Tranziție Energetică o suprataxă care alimenta parțial aceste compensări. Cum în momentul de față tarifele au scăzut substanțial față de acum un an, în acest Fond s-au virat doar 0,012 miliarde de lei, după cum recunoaște ministerul Finanțelor. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”.

Articol recomandat de sport.ro

„Atât merit.” Fost campion la Roland Garros, Ilie Năstase a dezvăluit ce pensie primește lunar