Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea offshore privind exploatarea gazelor din Marea Neagră

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 262/11.05.2022)”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Proiectul de lege privind exploatările offshore a fost parafat de liderii coaliției de guvernare, PSD-PNL-UDMR, care au promis că statul va încasa mai mulți bani la buget și că vom avea acces la gaz românesc mai ieftin.

Coaliția de guvernare a modificat legea offshore și a anulat, în primul rând - în vechea lege - câteva din taxele care făceau companiile să considere că investiția nu mai e rentabilă.

Acum, statul român ar trebui să aibă de câștigat în primul rând din profitul acestor companii. Proiectul prevede că 60% din profit rămâne la bugetul de stat, iar companiile păstrează diferența.

Citește și

Ciucă: În iunie, România va avea extrasă din Marea Neagră ”prima moleculă de gaze”

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Recent, ministrul Energiei Virgil Popescu a precizat care va fi raportul câșigurilor pentru România:

„Pe ansamblu, total încasări pe care statul român le va avea din exploatarea gazelor din Marea Neagră, este 60 la sută, procent din total venituri, iar 40 la sută va evalua investitorul. Procentul se aplică la total venituri, minus investiţia recuperată. Deci ce rămâne după ce se recuperează investiţia. În fiecare lună se plătesc aceste lucruri. Se scade amortizarea, diferenţa se împarte, evident, impozitul pe venitul suplimentar şi acolo este o formulă de calcul care ia în calcul 40 la sută investiţie.”

Și premierul Nicolae Ciucă a spus despre Legea offshore că va oferi României posibilitatea să facă primii pași pe calea independenței față de gazele Rusiei.

De asemenea, legea prevede și că, în situația unei crize energetice, România are prioritate în asigurarea aprovizionării cu gaze.

Din 2018 se străduiesc parlamentarii să modifice legea offshore. În 2018, după ce Parlamentul aflat atunci sub tutela lui Liviu Dragnea a introdus impozite foarte mari pentru companiile care exploatau gazul din Marea Neagră, două mari companii au renunțat la astfel de investiții.
 

Ce prevede Legea offshore
 

Legea stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de exploatare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Potrivit unui amendament adoptat de deputaţi, citat de Agerpres, la propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor.

Proiectul defineşte, conform unui alt amendament, acordul petrolier referitor la perimetre petroliere onshore de adâncime ca fiind actul juridic încheiat între ANRM şi una sau mai multe persoane juridice române sau străine, în vederea acordării concesiunii petroliere într-un perimetru petrolier localizat pe uscat, potrivit prevederilor Legii 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Un alt amendament face referire la redevenţe, contribuţii, taxe şi impozite, tarife, aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier: „În acest sens, impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile unui număr limitat de sectoare de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de operatori economici, definiţi pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profilului.”

Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime şi/ sau titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare, mai prevede un alt amendament.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Legea offshore a fost votată, în 18 mai, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 248 de voturi pentru şi 34 contra, în calitate de for decizional, astfel că legea a mers la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Şedinţa de vot final a fost condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5