Preşedintele Boliviei, Evo Morales, a demisionat după o lovitură de stat
Preşedintele bolivian Evo Morales şi-a anunţat duminică demisia, după trei săptămâni de proteste împotriva realegerii sale pentru un patrulea mandat şi după ce armata şi poliţia s-au raliat apelurilor opoziţiei de a-şi prezenta demisia, relatează AFP.
"Renunţ la postul meu de preşedinte", a declarat într-un discurs televizat liderul indigen de 60 de ani, la putere din 2006, la finalul unei zile marcate de noi înfruntări între manifestanţi şi forţele de ordine, precum şi de demisii în lanţ ale unor miniştri şi deputaţi, conform Agerpres.
"Lovitura de stat a avut loc", a adăugat la rândul său, aflat alături de el, vicepreşedintele Alvaro Garcia Linera, care a demisionat şi el.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Cu puţin timp înainte, şeful armatei, gen. Williams Kaliman, i-a cerut şefului statului "să renunţe la mandatul său prezidenţial pentru a permite pacificarea şi menţinerea stabilităţii, pentru binele Boliviei noastre".
"Ne alăturăm apelului poporului bolivian de a-i sugera domnului preşedinte Evo Morales de a-şi prezenta demisia pentru a pacifica poporul din Bolivia", a declarat la rândul său comandantul general al poliţiei, gen. Vladimir Yuri Calderon.
Însoţit de mulţime, Luis Fernando Camacho, liderul cel mai vizibil şi radical al opoziţiei, s-a deplasat la sediul guvernului din La Paz pentru a înmâna simbolic o scrisoare de demisie lui Evo Morales, precum şi un exemplar din Biblie.
Criza politică s-a accelerat brutal duminică în ţara andină, unde greva generală şi manifestaţiile paralizează activitatea de circa zece zile, într-un climat de violenţă şi de înfruntări între cele două tabere.
În trei săptămâni, valul de proteste s-a soldat cu trei morţi şi 383 de răniţi.
Anunţarea în cursul dimineţii de către preşedinte a unui nou scrutin - o opţiune pe care o respingea până acum - viza "pacificarea Boliviei" dar nu a reuşit să aducă calmul.
Armata a ordonat "operaţiuni aeriene şi terestre pentru a neutraliza grupuri armate care acţionează în afara legii", a spus generalul Kaliman, referire la atacuri violente asupra autobuzelor în care se aflau manifestanţi ai opoziţiei care se îndreptau spre La Paz.
Vizat de manifestanţi care i-au incendiat casa din Potosi, preşedintele Adunării Naţionale, Victor Borda, a demisionat, exemplul său fiind urmat de circa zece deputaţi, potrivit televiziunii bolviene.
La puţin timp după aceea, ministrul minelor, César Navarro, a renunţat şi el la postul său, afirmând că vrea să-şi protejeze familia, după ce casa i-a fost incendiată şi nepotul agresat.
"Cursul evenimentelor merge împotriva principiilor mele personale, precum şi a valorilor mele spirituale şi democratice", a scris ministrul hidrocarburilor, Luis Alberto Sanchez, în scrisoarea sa de demisie publicată pe Twitter.
.webp)
