Premierul Victor Ponta va fi audiat in dosarul Referendumului: "Voi spune adevarul si numai adevarul"

El sustine ca va explica faptul ca, bazat pe informatiile avute ca lider de partid si premier, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare.

"Voi spune adevarul si numai adevarul, si anume ca, din toate cunostintele pe care le-am avut ca lider de partid si prim-ministru, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de romani sa voteze pentru demiterea lui Traian Basescu. Ca nu s-a intamplat e o poveste pe care nu cred ca mai trebuie sa o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilitati penale si o sa spun ceea ce stiu, ceea ce ma va intreba instanta, avocatii sau procurorul, si voi spune doar adevarul", a spus Ponta, conform Mediafax, care citeaza Romania TV.

Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, va fi audiat la urmatorul termen din dosarul Referendumului, in 11 martie, dupa ce judecatorii au dispus ca la acea data sa fie citati toti martorii propusi de avocatii inculpatilor. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a audiat, vineri, mai multi coordonatori judeteni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012, intre acestia fiind si fostul ministru al Energiei Constantin Nita si primarul Sectorului 3 Robert Negoita.

La finalul audierilor, instanta a stabilit ca urmatorul termen de judecata sa fie in 11 martie, cand vor fi citati sa se prezinte toti martorii propusi de avocatii inculpatilor din acest caz, care nu au dat pana in prezent declaratii. intre martorii propusi de avocati pentru a fi audiati este si Victor Ponta. Referitor la acest subiect, presedintele PSD, spunea, in 23 februarie, ca va merge "cu toata inima" la ICCJ, ca martor in dosarul Referendumului, el aratand ca stie foarte bine ce s-a intamplat in 2012 si ca nu a existat "nicio lovitura de stat si nicio frauda".

Citește și

Ponta va fi citat ca martor in dosarul Referendumului. De ce este chemat premierul in fata procurorilor

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Fostul ministru al Energiei Constantin Nita si primarul Sectorului 3 Robert Negoita au fost audiati, vineri, la ICCJ, in dosarul Referendumului, acestia declarand ca discutau cu Dragnea doar aspecte care tineau de desfasurarea scrutinului si ca nu s-a procedat in alt mod fata de situatii similare. Fostul ministru delegal al Energiei Constantin Nita a spus ca in PSD "nu s-a pus niciodata problema fraudarii". Referitor la aplicatia prin care se trimiteau sms-uri in timpul referendumului, Nita a spus ca PSD a folosit aceasta aplicatie prima data la referendum, in conditiile in care sistemul ar fi fost folosit anterior, la alegeri, si de PDL.

In legatura cu discutiile pe care le-a purtat cu Liviu Dragnea in ziua referendumului din 2012, Constantin Nita a spus ca nu au vorbit decat aspecte care tineau de modul in care se desfasura scrutinul. "Ce sa discut cu domnul Dragnea? Ce se discuta intr-o campanie. Cum merge campania, daca sunt probleme, atata tot. in PSD nu s-a discutat niciodata de fraudare", a mai spus Nita.

Intrebat de judecatori daca la nivelul judetului Brasov au fost infiintate sectii noi de votare petnru referendum, fostul ministru a spus ca, din cate cunoaste, acest lucru nu s-a intamplat. "Din cate cunosc, in judetul Brasov nu s-au infiintat noi sectii de votare. in Poiana Brasov a existat sectie de votare dintotdeauna, pentru ca este asimilata ca un cartier al orasului Brasov. Din cate cunosc, exista alte statiuni care au statut de unitati administrativ-teritoriale distincte, comuna sau oras", a declarat Nita.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoita, a declarat, la iesirea din sala de judecata, ca la referendumul din 2012 nu s-a procedat in alt mod decat s-a intamplat la scrutine anterioare. "Am spus judecatorilor ce mi-am amintit de la referendum si ca nu s-a intamplat nimic deosebit fata de campaniile electorale anterioare. Este normal sa trimiti mesaje mobilizatoare in campania electorala, pentru ca acesta este scopul unei campanii electorale", a spus Negoita.

Intrebat in legatura cu un mesaj transmis de Liviu Dragnea prin care indemna membrii de partid "sa ia pe sus" cetatenii si sa-i duca la vot, Robert Negoita a aratat ca nu stie exact ce a vrut sa spuna Liviu Dragnea, dar ca, in astfel de momente, apelurile la mobilizare sunt normale.

Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie. Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. in acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5